În 2012, cel mai important model pentru România a trecut la o nouă generație, iar noi am condus Dacia Logan 2 pe drumurile spaniole pentru a trage primele concluzii.
Text: Alexandru Gugoașă. Foto: Dacia
Logan a fost modelul care, acum 8 ani, a dat startul revoluției gamei Dacia, gamă care astăzi numără nu mai puțin de șase linii de modele – Logan, Sandero, Dokker, Dokker Van, Duster și Lodgy – și care se comercializează în aproape 350.000 de unități anual. Așadar, importanța modelului „originar“ cu greu poate fi negată, chiar dacă acum vedetele sunt Duster și Lodgy. De asemenea, pentru piața din România, Logan are o importanță deosebită, fiind neîntrerupt, încă din momentul lansării, cea mai comercializată mașină. Românii au apreciat dintotdeauna calități precum prețul rezonabil, robustețea și spațiul interior și pentru bagaje, toate devenind sinonime cu Loganul, ceea ce a stat la baza succesului său. În ultimii ani însă, sedanul familial al celor de la Dacia a intrat pe o pantă descendentă abruptă, mai ales pe piața autohtonă, ceea ce a făcut imperativă o schimbare pentru a genera ruperea de ritm atât de dorită.
Iată-ne în fața celei de-a doua generații, care își propune în primul rând să ofere o imagine mai bună, astfel încât clientul să simtă că primește mai mult pentru banii plătiți pe mașină. Cum face asta? Elementul-cheie este designul exterior mult mai elegant, atât partea din față, cât și cea din spate fiind bine studiate. La interior, există acum o serie de echipamente care demonstrează faptul că Loganul a intrat într-o nouă eră, iar sistemul de navigație cu ecran tactil și tempomatul sunt cele mai importante dotări noi. Ambianța interioară pune accentul pe robustețe și, în ciuda liniilor interesante ale planșei de bord, plasticul negru de pe consola centrală și de pe uși creează un aspect destul de anost. Materialele plastice au aceeași calitate ca și până acum, dar sunt bine îmbinate, însă fețele ușilor au un aspect mult prea ieftin. Comenzile sunt dispuse în general ergonomic, dar trebuie menționat că butoanele pentru deschiderea geamurilor față și spate sunt amplasate la fel de neinspirat, pe consola centrală și între scaune, iar claxonul este tot pe maneta din stânga volanului. Pentru cineva care se urcă prima dată într-un Logan, acestea sunt particularități ce necesită o perioadă acomodare.

Designul planșei de bord a evoluat în bine, dar să nu vă așteptați la minuni din partea materialelor plastice.
Gradul de modularitate al mașinii a avut mult de câștigat prin adăugarea unei banchete rabatabile fracționabil (60/40%) și al cărei șezut poate fi ridicat, ceea ce duce la crearea unei suprafețe aproape plane. Scaunele față sunt mai bine configurate, au dimensiuni mari și reglaje ample, ceea ce permite oricui să-și găsească o poziție confortabilă la volan, cu mențiunea că acesta nu e reglabil decât pe înălțime, ca și până acum. Pe banchetă, spațiul la genunchi este la fel de mare ca și până acum, ampatamentul rămânând nemodificat, la 2,63 m, iar la cap nu se simt diferențe notabile, în ciuda faptului că mașina are o înălțime cu aproape 2 cm mai mică.
După cum se poate observa și din mărimea ampatamentului, platforma tehnică nu a fost complet schimbată. De fapt, partea din spate e identică cu a fostei generații, modificările survenind la partea din față, unde avem un compartiment motor nou, preluat de la Lodgy și câteva schimbări la nivelul suspensiei. Așadar, comportamentul rutier este aproape identic cu al primei generații. Suspensiile sunt setate pentru confort, dar ruliul e ținut sub control, iar direcția suferă de pe urma lipsei de precizie. Per total, mașina are un comportament relativ neutru pe viraje, fără surprize pentru șofer. Acum există în standard ESP și ASR, care temperează excesele celui de la volan. Din păcate, sistemele nu poate fi decuplate, ceea ce ar putea crea probleme iarna, pe suprafețe înghețate, dacă ASR-ul nu își face bine datoria. Despre acest aparent neajuns, vom putea scrie mai mult după primul test pe zăpadă.

Noua motorizare, designul și dotările mai bogate își spun cuvântul și anunță un nou bestseller pentru Dacia, în ciuda faptului că platforma tehnică a avut parte doar de modificări reduse.
Singura motorizare disponibilă pentru lansare a fost vedeta gamei, propulsorul turbo în trei cilindri, de 0,9 l și 90 CP. Încă de la primul contact, putem spune cu mâna pe inimă că reprezintă un mare pas înainte față de vechiul agregat de 1,6 l și 85 CP, pe care îl înlocuiește. Modificările realizate la compartimentul motor au avut drept rezultat și o scădere apreciabilă a zgomotului interior. Cuplul sensibil mai mare își face simțită prezența după 2500 rpm, ceea ce înseamnă că micul turbo trebuie turat, dar efectele asupra reprizelor se simt imediat. La plecările de pe loc se resimte o lipsă de cuplu, însă ne așteptam la așa ceva din partea unui trei cilindri foarte mic. Consumul de carburant se situează la cote rezonabile dacă funcția Eco, ce reduce performanțele motorului, este activată. Altfel, cu motorul ținut sus în ture, la peste 2500–3000 rpm, media extraurbană obținută poate fi și de 8,5 l/100 km.
Test comparativ: Dacia Logan vs Citroën C-Elysee și Seat Toledo
Un important salt calitativ a fost realizat în materie de dotări pentru siguranță. Pe lângă ESP, acum există patru airbaguri ca dotare standard indiferent de nivelul de echipare, dintre care cele laterale protejează și capul pasagerilor în caz de impact. Servodirecția este de asemenea standard, inclusiv pentru primul nivel de echipare, dar cei care vor aer condiționat trebuie să se îndrepte către nivelul II, Ambiance, unde e opțional (+780 de euro) sau către Laureate, unde este inclus. Astfel, pentru un Logan 0.9 TCe Laureate, trebuie să plătiți 9800 de euro. Cel mai ieftin Logan, 1.2 16V 75 CP Acces, costă acum 6690 de euro, cu 190 mai mult decât fosta generație, diferență justificată din plin de dotarea standard mai bogată.
ams 12/2012
Dacia Sandero/Sandero Stepway
Alături de Logan 2, au fost lansate și noi versiuni ale modelelor Sandero și Sandero Stepway. Acestea împart platforma și designul părții frontale cu Loganul, la fel și motorizările. Sandero poate fi de asemenea echipat cu motorizarea de 0,9 l, vedeta gamei. Spațiul în spate este ceva mai restrâns, lucru explicabil prin ampatamentul puțin mai mic (2589 mm), dar, pentru clasa din care face parte, Sandero se prezintă foarte bine la acest capitol. Portbagajul de 320 l cu bancheta în poziție verticală e peste media segmentului în care concurează.
Micul propulsor face din Sandero o mașină sprintenă când este turat, datorită cuplului relativ mare, însă, la fel ca și în cazul Loganului, se simte lipsa de forță la turații joase.
Am testat și Stepway, care, dotat cu propulsorul diesel de 90 CP, reprezintă o ofertă imbatabilă pentru cei care își doresc un mic pseudo-SUV cu gardă la sol mare și aspect macho. Pentru 12.200 de euro, primești nu numai o motorizare puternică și economică, dar și dotări complete, ce includ aer condiționat, sistem de navigație, ESP și patru airbaguri.
Comentarii închise.