Aproape 20 de ani și 4 generații. Kia Sorento este un studiu de caz pentru evoluția rapidă a constructorului coreean către un nivel pe care nu prea mulți îl credeau posibil acum 15 ani.
Dacă îți mai amintești modelele Kia, oricare, de la începutul anilor 2000, n-ai putea spune că erau, nici unul, altceva decât un low-cost fără nici o legătură cu un anumit nivel de calitate sau cu plăcerea condusului. Erau mașini foarte tentante la nivelul prețului, destul de fiabile și cam atât. Revoluția a început în 2004, cu prima generație cee’d, primul model Kia a cărui direcție nu era ceva super-asistat, care să facă din ideea de feedback o glumă proastă.
Acesta este reperul: 2004, anul în care a debutat primul model dezirabil și anul în care Kia a mutat producția pentru Europa la noua (atunci) uzină din Zilina, Slovacia.
Prima Kia Sorento a venit în 2002, când se consumaseră deja aproape 10 ani de Sportage, prima generație, construită pe platformă Mazda. Primul Sorento a fost doar o noutate într-un segment superior, un off-roader mai serios, care nu a schimbat mare lucru în percepția de calitate și calități rutiere ale modelelor Kia. Prețul, soliditatea și capacitățile în off-road l-au impus însă pe o piață nicidecum atât de concurențială ca în prezent. Evoluția acestui model nu a fost una constantă, deși a păstrat cei aproximativ 7 ani între generații, ci una accelerată așa că, acum, la a patra generație care a debutat în 2020, putem vorbi despre diferențe doar de imagine de marcă comparativ cu concurența germană. La fel de adevărat este că și prețul s-a apropiat serios de aceeași concurență.
Noul model Sorento iese puțin din strategia de imagine de marcă a modelelor actuale, în sensul că grila frontală nu prea are o legătură cu acel „tiger nose” al celorlalte modele. Este o grilă masivă, pe fond negru, care integrează organic farurile moderne, cu LED. Completarea este în aceeași notă, la nivelul inferior al spoilerului, cu deschidere mare, mai mult legată de estetică decât de necesitățile de răcire ale motorului. Spatele vine cu stopuri LED, dispuse pe verticală, și cu structura despărțită în două segmente. Per ansamblu, mașina arată impunător și asta nu doar datorită dimensiunilor, ci și designului care le susține.
Un alt nivel
Interiorul este surprinzător de spațios și lucrat mai bine decât te-ai aștepta. Se vede că Kia nu a făcut rabat de aranjamente sofisticate, cum ar fi grilele de aerisire, formate, fiecare, din câte două unități separate. Arată bine și punctează la aspectul impunător al planșei de bord. Mi-a plăcut faptul că, în locul celebrului „piano black”, atât de controversat, Kia a preferat o infuzie serioasă de elemente cu aspect cromat, care se adaugă elegant la contrastul esteticii. Finisarea pare, de asemenea, solidă și nu știu un alt model Kia care să arate atâta forță vizuală la nivelul planșei de bord. E drept, ajută și dimensiunile. Consola centrală susține un nou modul de acționare a transmisiei, adică un comutator circular, bine integrat vizual și intuitiv de utilizat.
Ce nu-mi place la modelele Kia actuale este că, deși sunt la un nivel de estetică uneori foarte bun, păstrează butoane mari și inutile (în special pentru climatizare), care par din altă perioadă, în loc să grupeze funcțiile în niște comenzi mai moderne, chiar dacă sunt analogice. Noul Sorento a rezolvat problema, nu mai avem ditamai butonul special pentru a direcționa fluxul de aer la picioare, de exemplu…, ci unul singur, mai mic și mai modern, pentru toate aceste direcționări. Ba chiar au apărut și o serie de butoane cu touch! În spatele schimbătorului avem un buton cu două funcții: selectarea modului de condus (Eco, Sport și Smart), dar și programe care gestionează reacțiile sistemului de tracțiune integrală (Snow, Mud și Sand).
Pentru dimensiunile mele, medii, scaunele, reglabile de altfel, mi s-au părut prea largi la nivelul spătarului. Mi-aș fi dorit să mă țină mai strâns. În spate, spațiul este uriaș, condimentat cu porturi de încărcare USB pentru gadget-uri, plasate chiar în spătarele scaunelor față, foarte la îndemână.
Tabloul de bord este unul digital, arată bine, dar… este prea puțin personalizabil. Își schimbă puțin grafica în funcție de selectarea modurilor de rulare, dar atât. La acest model, hibrid, nu avem turometru, ci doar un ceas indicator pentru regimul motorului (Eco, Power). Este ciudat, pentru că Kia are deja în portofoliu un display digital de bord pe Ceed și XCeed (opțional), care oferă mai multe informații și poate fi mai bine personalizat. Era loc de mai bine în cazul lui Sorento, la acest capitol. Ce are, în schimb Sorento, este funcția de oglinzi digitale, atunci când ai nevoie de ele. Atunci când semnalizezi dreapta sau stânga, ceasul de pe partea respectivă arată imaginile camerei respective, la o rezoluție chiar bună. Nu are importanță în mers, fără antrenament: atunci când semnalizezi, privești în oglinzi, nu în bord, chiar dacă camera respectivă acoperă bine și unghiul mort. Așa că i-am găsit utilitatea doar atunci când parchezi și te poți uita pe bord, ca să vezi perfect cum încadrezi roțile spate.
Sistem eficient
Modelul testat este cel hibrid, adică o combinație între un motor de 1,6 litri, turbo, cu 180 CP și unul electric (60 CP și 264 Nm), alimentat de o baterie de doar 1,49 kWh. Totalul ansamblului este de 230 CP și 350 Nm. Valori bune, dar care se simt diferit, în sensul că, deși dinamica este ok (9 secunde până la 100 km/h), există întârziere atunci când lipești accelerația de podea. După, accelerația este bună pentru un SUV de peste 1,9 tone, dar cu lag la comanda inițială. Consumul este însă impresionant, pentru un constructor fără o experiență vastă în domeniul hibridelor. În afara orașului, la un regim susținut, ajungi la un 9 litri/100 km, sigur mai puțin dacă nu abuzezi de accelerație. Acesta a fost consumul înregistrat pe traseul București – Cota 1400 din Sinaia, fără vreo intenție de a conduce eco. Invers, însă, am înregistrat doar 6,6 litri/100 km, e adevărat, pe coborâre. În oraș, Kia Sorento Hybrid poate consuma 7 litri/100 km, dacă urmărești traficul și nu ai pretenții de sportivitate. Ținuta de drum este una axată pe confort, dar poți avea și moderate ieșiri sportive, pentru că Sorento stă bine pe viraje, în ciuda masei consistente. Ce am remarcat, la modul plăcut este că, deși dimensiunile sunt specifice clasei medii, manevrabilitatea este foarte bună, mașina te surprinde uneori prin agilitatea excelentă la virajele strânse.
Prețul nu mai are nici o legătură cu ceea ce știam noi despre Kia acum 10 ani si constructorului coreean poate să și justifice creșterea. Kia Sorento HEV pornește de la 45.458 euro, dar cu tracțiune 4×2 și 5 locuri. Versiunea de vârf, cu 4×4 și tot 5 locuri are un preț de listă de 54.752 euro. Mult, dar Kia nu mai este constructorul de acum 10 ani. Avansează poate mai rapid decât concurența și anihilează multe dintre preconcepțiile legate de marcă.
Foto: Adrian Cobzașu
EVALUARE:
+ Design impunător, ținută de drum confortabilă și agilă, eficiență a sistemului hibrid.
– Perfectibil la nivelul tabloului de bord, preț consistent pentru marca coreeană.
DATE TEHNICE:
Caroserie
SUV cu 5 locuri. L x l x h: 4810 x 1900 x1695 mm. Ampatament: 2815 mm. Portbagaj: 608 l. Rezervor: 67 l
Tren de rulare
Suspensie față MacPherson, spate paralelogram deformabil. Frâne cu discuri ventilate față, discuri spate. Direcție servoasistată electric. Pneuri: 235/55 R19
Transmisie
Tracțiune integrală, cutie automata, 6 trepte
Motor
Benzină, L4, 1598 cm3. Putere maximă: 132 kW (179 CP)/5500 rpm. Cuplu maxim: 265 Nm/1500–4500 rpm. Un motor electric de 44 kW (60 CP). Putere totală: 169 kW (230 CP)
Performanțe: 0–100 km/h 9 secunde, viteză maximă 193 km/h, consum mediu 7,4 l/100 km
Preț de bază: Kia Sorento HEV Motion 47.005 euro
