Porsche Performance Drive

Chiar din debutul celei de-a doua etape, Varna – București, a devenit clar că spiritele s-au încins și unele echipe au început să aplice tactici neortodoxe. De exemplu, ucrainenii s-au apucat să izoleze cu scotch toate fantele mașinii cu excepția prizelor de răcire și au umflat roțile la 4 atmosfere. Aerul condiționat s-a transformat într-un lux inutil pentru mai multe echipaje, iar împinsul mașinii în parcare sau la vamă devenise deja o practică uzitată. Echipele românești au decis să nu intre în acest joc care nu cadrează cu marca Porsche și au luptat cu alte arme. Una dintre ele s-a bazat pe simpatia vameșilor care, auzind că este vorba despre un concurs, s-au arătat foarte scrupuloși la verificarea actelor celorlalte echipe. Strategia însă nu a dat deloc roade pentru că toate mașinile au fost monitorizate prin GPS și fiecare minut de întârziere petrecut la vamă era scăzut din timpul total.

A mai rămas avantajul terenului propriu, dar nici acesta nu a putut face diferența, deoarece Bucureștiul, pe perioada verii, este un oraș cu trafic destul de lejer. Astfel, în această etapă, am punctat la fel de bine ca și celelalte echipe, dar diferența de „scor“ a rămas. Pe de altă parte, unul dintre cele două echipaje ale Turciei a ținut morțiș să se facă remarcat și a luat-o pe noua autostradă A2, făcând un ocol substanțial pe la Constanța. Deși treaba asta i-a aruncat în coada clasamentului, ei s-au arătat foarte mulțumiți că au putut merge pe o autostradă unică în lume: cu doar o singură bandă pe sens!

Următoarea zi se anunța destul de simplă. Trebuia să mergem doar de la București la Curtea de Argeș, unde am fost anunțați că ne așteaptă o mare surpriză. Cum socoteala de acasă nu se potrivește niciodată cu cea din târg, am reușit și de data asta s-o facem lată. Deoarece la plecare am fost informați greșit că pe această probă nu se calculează consumul de combustibil, am folosit pedala de accelerație ca niște copii exaltați. Rezultatul, un consum imens față de ceilalți concurenți, dar încă foarte bun pentru o mașină de 1,9 tone și cu 250 CP, puțin peste 7 l/100 km. Supărarea ne-a trecut însă imediat când, la destinație, am văzut o mare multicoloră de modele Boxster și 911 Carerra pregătite pentru o ascensiune rapidă pe Transfăgărășan. Acesta a fost momentul în care România s-a spălat total de păcatele drumurilor proaste și prăfuite, a căruțelor, a autostrăzilor cu o bandă pe sens și orice altceva ar putea trece prin mintea unui șofer. Parcurgerea acestei trecători alpine a fost un adevărat spectacol pentru toți participanții la eveniment. Pe lângă peisajele incredibile, care i-au impresionat chiar și pe elvețieni, oamenii întâlniți pe drum ne-au organizat ad-hoc o primire de vis. Fără să fie absolut nimic regizat, atenția de care ne-am bucurat, nenumăratele obiective îndreptate spre noi, încurajările și chiar manifestările de bucurie ale celor de pe marginea drumului au uluit pe toată lumea. Aproape că eram ca la un raliu în care turiștii se transformaseră în spectatori.