Test comparativ noul Toyota Highlander vs Hyundai Santa Fe, Mercedes GLB, Seat Tarraco

Cu Hyundai Santa Fe și Toyota Highlander, Hyundai și Toyota au în portofoliu două SUV-uri hibride interesante. Clarificăm cât de bune sunt cu adevărat, în comparație cu SEAT Tarraco și Mercedes GLB.

Îți place – la fel ca și autorului – să conduci un break mare sau un van cu mai multe locuri? Pe de altă parte, crezi că un SUV este prea voluminos, prea lent și nu suficient de spațios? Atunci, citește mai departe, deoarece acest test comparativ ar putea risipi unele prejudecăți. În test concurează Mercedes GLB 250 4Matic (de la 49.660 de euro), SEAT Tarraco 2.0 TSI 4Drive (de la 37.838), Hyundai Santa Fe 1.6 T-GDI Hybrid 4WD (de la 47.481), care a trecut printr-un facelift extins acum câteva luni, și Toyota Highlander Hybrid 2.5 Hybrid (de la 48.288), care a fost construită cu prioritate pentru piața din SUA, iar acum, este importată și în Europa. Toyota și Hyundai sunt echipate cu sisteme de propulsie full hybrid și au o dotare standard impresionantă, însă în versiunea de top, Luxury, Toyota e scumpă.

Și acum, să începem cu Santa Fe. Este foarte silențioasă. Deoarece, în marea majoritate a situațiilor, Hyundai pornește doar cu motorul electric. Integrat în carcasa cutiei automate cu șase trepte, acesta generează 44 kW și transmite cei 264 Nm încă de la pornire, fiind alimentat de o baterie Li-Ion polimer cu o capacitate de 1,49 kWh, amplasată sub scaunul pasagerului din față.

Hyundai Santa Fe: totul stabilit
Motorul turbo de 1,6 litri cu blocul din aluminiu dezvoltă singur 180 CP și generează un cuplu maxim de 265 Nm de la 1500 rpm. Cu ajutorul unui buton rotativ, șoferul poate regla răspunsul motorului și distribuția tracțiunii integrale. În modul Sport, până la 50% din cuplu ajunge la puntea din spate, iar în modul Eco, doar roțile din față sunt motoare. Există moduri de condus pentru noroi, pietriș și zăpadă, ca și un ajutor la coborârea pantelor, dar, cu o gardă la sol de numai 18 cm, aptitudinile în off-road sunt limitate, la fel ca și ale rivalilor.

Pe de altă parte, modul Smart, în care sistemul de propulsie analizează stilul de condus și utilizează motoarele în consecință, este ideal. Schimbarea între motoare și între frânarea hidraulică și cea de recuperare a energiei e atât de lină, încât trebuie să te uiți pe display-ul computerului de bord care arată fluxul de putere, pentru a înțelege ce motor funcționează. Îi place, de asemenea, să utilizeze suportul motorului electric pe autostradă, până la viteze de până la 120 km/h, și doar peste această viteză sau când pedala de accelerație este apăsată mai energic, propulsorul pe benzină este provocat mai mult. Dar nici chiar la sarcini mari, motorul termic nu se simte copleșit.

Una peste alta, este o unitate foarte lină și puternică în sine, dar, privind măsurătorile din acest test comparativ, cu o masă de 1891 kg Santa Fe nu e tocmai agilă pe drum. Sprintul de la 0 la 100 km/h durează 8,6 secunde, cu exact două secunde mai mult decât la Tarraco. La viteze de peste 160 km/h, forța de împingere scade în mod clar, iar la aproximativ 190 km/h, totul s-a terminat. GLB și Tarraco sunt mai rapizi, trecând cu ușurință bariera celor 200 km/h, în timp ce leneșul Highlander se plafonează la maximum 180. În schimb, consumul în test, de 8,0 l/100 km, este exemplar de redus, iar condus economic, îi sunt de ajuns puțin mai mult de 6 litri. Astfel, autonomia e mare, ajungând la 837 km. Puternicul, dar mai însetatul SEAT (consum în test 9,6 l/100 km) are o autonomie de numai 604 km.

Pare un SUV confortabil pentru drumuri lungi? Da’ de unde! Confortul suspensiei este slab. Indiferent dacă se deplasează prin oraș, pe drumuri virajate sau pe autostradă, încărcată sau descărcată, suspensia Santei Fe țopăie și se poticnește la trecerea peste șine de tramvai și denivelări scurte, și nu oferă calmul așteptat. Din cauza faptului că direcția indirectă oferă un feedback redus, nu suntem foarte entuziasmați de setarea suspensiei. În schimb, valorile decelerațiilor sunt de top. Cu o distanță de oprire de 34,9 metri de la 100 km/h, Santa Fe frânează la nivelul lui GLB, care are un sistem de frânare cu discuri mai mari.

Și interiorul lui Hyundai este un succes, începând de la scaunele cu tapițerie de piele moale (încălzite în față și în spate și ventilate în față) până la planșa de bord de foarte bună calitate, consola centrală impunătoare, cu toate butoanele sale deștepte din punct de vedere ergonomic, și la inserțiile moi, din plastic de pe ușile din spate. În schimb, SUV-ul lung de 4,79 metri nu oferă prea mult spațiu și variabilitate nici pentru pasageri și nici pentru bagajele lor.

Bancheta poate fi reglată longitudinal, portbagajul are cel puțin 634 de litri și există compartimente mari sub podeaua portbagajului. Deși este dotat standard ca un pom de Crăciun, Hyundai cere un preț rezonabil pentru versiunea Luxury, singura disponibilă. Doar 47.481 de euro costă versiunea de top, Luxury, care vine și cu un pachet standard de sisteme de asistență impresionant, ce include și un asistent de unghi mort cu afișarea imaginii direct pe tabloul de bord. Este suficient pentru victoria în acest test comparativ? Să vedem.

Mercedes GLB: luxul are prețul lui
În acest test, Mercedes GLB 250, cu cei 4,63 metri ai săi, pare un liliputan în comparație cu rivalii săi, dar volumul de încărcare, cuprins între 570 și 1800 de litri, este absolut competitiv. Iar în ceea ce privește spațiul de ședere standard, depășește modelele Santa Fe și Tarraco. În același timp, stă foarte bine din punctul de vedere al funcționalității. Cu numeroase compartimente de depozitare, plase pentru bagaje, o banchetă care culisează longitudinal pe distanța de 15 cm și poate fi rabatată fracționat, spațiu pentru ruloul care acoperă portbagajul sub podeaua acestuia, în afară de rabatarea din portbagaj a spătarului banchetei nu îți lipsește nimic.

Pe de altă parte, caroseria sa pătrățoasă și cu geamuri mari oferă o vedere panoramică foarte bună pentru un SUV, iar calitatea materialelor și a fabricației e chiar mai bună decât la Hyundai. Numai șezutul cam scurt al banchetei umbrește puțin încântarea stârnită de interiorul frumos. Însă sistemul multimedia MBUX atotcuprinzător, cu instrumentele sale ușor de citit, ecranul tactil mare și comanda vocală inteligentă sunt greu de învins. Dar este usturător de scump, deoarece navigația pe hard disk costă 654,50 de euro, la care se adaugă 535,50 pentru indicatoarele de bord digitale și 773,50 pentru display-ul mare al sistemului multimedia.

Mai presus de toate, un GLB 250 cu tracțiune integrală poate fi condus cu multă ușurință, în comparație directă fiind ușor și puternic. Motorul turbo de 2 litri este rafinat și se armonizează bine cu transmisia automată DCT cu opt trepte. Dezvoltă 224 CP și 350 Nm, astfel că SUV-ul se deplasează cu rapiditate. Consumul în test? 9,1 l/100 km, relativ mare, dar nu-i cea mai gurmandă mașină din test.

În viraje largi, ne încântă cu direcția sa nu prea incisivă, dar precisă, iar trenul de rulare cu amortizoare adaptive (1178,10 euro) asigură un confort ridicat al suspensiei. Cu sistemul de frânare opțional (297,50 de euro), obține rezultate foarte bune la frânarea de la viteze mari.

Politica de opționale ne conduce la cel mai mare dezavantaj al Mercedesului – delicatesele tehnice costă mulți bani. Cu un preț de bază care bate spre 50.000 de euro, dacă începem să adăugăm ceea ce găsim standard la unii dintre rivalii din acest test, mai ales la Hyundai și Toyota, prețul crește cu vreo 10.000 euro, ajungând la 60.000. Dar atât costă și versiunea de top, Luxury, de la Toyota.

Seat Tarraco: plăcere mare
O cantitate similară de spațiu, performanțe și plăcere în conducere sunt disponibile la SEAT și sunt oferite mult mai ieftin, Tarraco 2.0 TSI 4Drive, cu 245 CP în varianta de top, FR, costând numai 40.836 de euro. Echiparea standard este solidă și completă și prețurile sunt corecte. Sistemul multimedia cu ecran tactil de 9,2 inchi, pilotul automat adaptiv, farurile full LED, clima automată pe trei zone, bancheta culisantă, scaunele sport cu tetiere integrate, scaunul șoferului reglabil electric cu memorie și jantele din aliaj de 19 inchi sunt standard, așa că nu mai ai prea multe de comandat de pe lista de opționale.

Mașina de test, echipată inclusiv cu jantele Supreme de 20 de inchi (687,82 de euro) și cu suspensia adaptivă DCC (800,87 de euro), are un portbagaj cu un volum de peste 700 de litri și talentele unui SUV puternic, care sprintează de la 0 la 100 km/h în mai puțin de 7 secunde și poate tracta remorci de până la 2,3 tone. Cu suspensia adaptivă și jantele de 20 de inchi, Tarraco stăpânește virajele cu și mai mare angajament, în timp ce direcția sensibilă, fidelă specificului echipării sportive, FR, pare ceva mai incisivă decât cea echilibrată de la GLB, care, surprinzător, este puțin mai rapid la probele de slalom și dublă schimbare de bandă.

Confortul suspensiei modelului cu tracțiune integrală se potrivește cu cerințele sportive, fiind mai tare decât a lui Mercedes, dar nu prea deranjant, și distanțele lungi pot fi abordate într-un mod relaxat. Deci este totul minunat? Nu chiar, deoarece, cu un consum în test de 9,6 l/100 km, motorul turbo TSI e foarte însetat, astfel că emite o cantitate mare de CO2. În plus, sistemul său de frânare nu prinde atât de vehement în comparație cu al lui GLB, iar sistemele moderne de asistență sunt disponibile doar în pachete opționale. Dar la prețul acesta, 1025 de euro pentru pachetul Safe & Driving XL nu înseamnă o cheltuială prea mare.

Toyota Highlander: dimensiune rară
În SUA, Toyota este oferită din 2019, iar în Europa, e importată de anul acesta, dar se găsește într-o situație dificilă în testul de față. Motivul? Valorile de frânare, în special de la 130 km/h, sunt mizerabile. Un SUV masiv, greu de 2 tone, cu jante de 20 inchi încălțate cu pneuri Dunlop Sport Maxx trebuie să decelereze corect.

Este păcat, pentru că la impresionantul preț de 59.108 euro pentru versiunea de top, Luxury, Toyota Highlander are cu adevărat multe de oferit, începând de la caroseria impunătoare (GLB este cu 33 cm mai scurt), care oferă un spațiu aerisit chiar și în rândul al treilea, până la poziția înaltă a scaunelor și o mulțime de spațiu de depozitare și până la confortul foarte bun la conducere. Denivelările mici și scurte deranjează rareori, iar Toyota stăpânește denivelările lungi fără reverberații, și asta deși nu are amortizoare adaptive.

Iar datorită izolației fonice eficiente, la interior se aud foarte puțin zgomotele vântului și ale rulării. Cea mai mare atracție – cel puțin pentru toată lumea care apreciază modelele hibride – este propulsia. Similar cu platforma fratelui mai mic RAV4, la Toyota Highlander un motor pe benzină aspirat de 2,5 litri și 190 CP cooperează cu două motoare electrice, unul în față și altul în spate, de 40 kW, care acționează roțile posterioare, dacă este necesar.

Există, de asemenea, o transmisie CVT cu variație continuă, un sistem sofisticat de gestiune a motorului și diverse programe de conducere. Mergi pur electric, în modul EV, pe distanțe scurte? În acest caz, doar te târăști. Dar, dacă este necesar, Toyota Highlander poate accelera de la 0 la 100 km/h în 8,7 secunde, deși e cu 187 kg mai greu decât Santa Fe.

Consumul redus este cu atât mai impresionant. În ciuda dimensiunilor mari și a greutății suplimentare, consumă cel mai puțin din acest test, numai 7,9 l/100 km. O valoare excelentă, care ilustrează cât de eficiente sunt acum sistemele de propulsie hibride de la Toyota. Dar nu este suficient pentru a învinge din nou. Cel mai greu și mai economic SUV ajunge pe ultimul loc. Victoria revine compactului Mercedes GLB.

Mercedes GLB     613 puncte
Amestecul omogen de spațiu, utilitate, confort în conducere și agilitate ridicată, dar relaxată, scoate în evidență modelul GLB. Prețul său? Consistent.

Hyundai Santa Fe    612 puncte
Combinația între trenul de rulare rigid și direcția lentă ucide SUV-ul aerisit și economic. Dar are un preț decent pentru un SUV hibrid.

Seat Tarraco       611 puncte
Însetatul motor pe benzină îl duce pe agilul și accesibilul Tarraco pe locul 3. Are un preț foarte atractiv, în ciuda sistemelor de asistență opționale.

Toyota Highlander      551 puncte
Nu doar frânele trag Toyota Highlander în jos. Agilitatea redusă și prețul mare, la nivel de Mercedes, sunt și ele supărătoare. Consumul este însă excelent.