Home Știri 10 idei greșite despre hibridele plug-in

10 idei greșite despre hibridele plug-in

de Alin-Alexandru Ionescu

În cursa electrificării, modelele PHEV sunt la jumătatea drumului. Merită să îți cumperi un Plug-In Hybrid sau nu? 10 idei greșite despre hibridele Plug-In.

Astăzi nu mai alegem doar între diesel și benzină ci opțiunile sunt mult mai numeroase: full electric, plug-in Hybrid, mild hybrid, full hybrid. Multă lume mă întreabă. Să îmi iau mașină electrică sau e mai potrivit în această etapă un plug-in hybrid? Dar merită să car după mine o baterie mare care îmi ocupă loc în portbagaj sau e eficient și doar un full hybrid? În cele ce urmează vrem să prezentăm 10 argumente pentru achiziționarea unui Plug-In Hybrid, achiziție sprijinită de statul român cu un bonus de 20.000 lei (circa 4.150 euro).

1.Hibridele plug-in oferă o autonomie electrică redusă

Autonomiile electrice ale primelor generații de hibride plug-in (PiH) erau sub orice critică. În testul realizat de ams la finele anului 2015, de exemplu, Mercedes GLE 500 e a parcurs doar 17 km înainte ca motorul termic să-și intre în drepturi. Asta, pentru că pur și simplu nu mai rămânea suficient loc pentru baterii mari, după ce sistemul de propulsie trebuia să integreze atât un motor electric, cât și grupul motopropulsor convențional. Mulțumită creșterii densității energetice a bateriilor, care permit parcurgerea unui număr mai mare de kilometri la același volum al spațiului interior utilizat, autonomia electrică a devenit mai generoasă în cazul multor hibride, care pot fi alimentate de la priză. Acesta este unul dintre motivele pentru care noul GLE 350 de a parcurs o distanță de 98 km în test, o reușită pe care niciun alt model plug-in nu a mai izbutit-o în trecut. Dintre SUV-urile de lux pe benzină, BMW X5 xDrive45e a reușit să meargă în nod electric 69 km. Astăzi, majoritatea hibridelor plug-in reușesc să atingă autonomii electrice în jurul a 50 km, ceea ce este suficient pentru drumurile zilnice. După faceliftul din 2019, prin care capacitatea bateriei a fost crescută cu aproape o treime, în prezent VW Passat GTE rulează 55 km, în timp ce Kia Niro promite o autonomie de 57 km, iar BMW 330e, de 54. 

2. Valorile de consum sunt extrem de exagerate

Fișele tehnice în care sunt declarate consumuri mai mici de 2,0 l/100 km tind să creeze suspiciuni. De pildă, Škoda dă un consum WLTP de 1,4 l/100 km pentru Superb iV. Însă în spatele acestei valori concentrate pe consumul de benzină se ascunde și un consum ridicat de energie electrică, care, în cazul lui Superb, este de 16,4 kWh. Ambele consumuri sunt valabile pentru 100 km. După cum am demonstrat în testul din 2019, în modul pur electric Škoda a obținut un consum mediu de 21,9 kWh/100 km, în timp ce la rularea cu bateria complet descărcată a consumat 7,4 l de benzină la 100 km. Cantitatea consumată din fiecare tip de energie ține foarte mult de stilul de condus – cei care rulează exclusiv electric nu au nevoie de benzină, în vreme ce aceia care parcurg distanțe lungi fără să mai treacă pe la priză sunt dependenți 100% de benzină. Pentru a acoperi ambele scenarii, ams a realizat o modalitate de testare specială – două treimi din traseu sunt constituite din drumuri scurte, de până în 40 km, iar o treime, din călătorii mai lungi. În acest context, Superb a obținut rezultate aproape identice cu cele declarate de producător, consumând 1,5 l de combustibil și 16 kWh electricitate.

3. Dacă bateria este goală, mașina devină bețivă

Mulți cititori au aceste prejudecăți, de cele mai multe ori alimentate și de faptul că hibridele au o masă proprie mai ridicată. Da, această informație este corectă, modelele plug-in cântărind cu câteva sute de kilograme mai mult decât suratele lor cu propulsie convențională. Audi Q5 Plug-In Hybrid are 2136 kg, cu aproape 300 mai multe decât un Q5 45 TFSI, în vreme ce o Kia XCeed este mai grea cu 250 kg în cazul versiunii plug-in.

Hibridele Plug-In

Chiar și așa, conform măsurătorilor noastre, hibridele sunt mereu mai eficiente cu câteva zeci de procente, inclusiv când sunt propulsate de motoarele termice. „Vinovată“ pentru această performanță este bateria, care, și când este prea descărcată pentru a mai putea propulsa mașina cu forțe proprii, tot poate recupera o parte din energie în timpul decelerărilor sau la coborârea pantelor. În aceste momente, motorul electric se transformă într-un generator, iar energia cinetică nu trebuie să mai fie convertită în căldură prin intermediul discurilor de frână. Apoi, energia recuperată și stocată în baterie poate fi utilizată pentru a pune mașina în mișcare în modul electric, pentru un impuls suplimentar în timpul accelerațiilor puternice sau, pur și simplu, pentru a reduce efortul pe care trebuie să-l facă motorul termic. Așadar, un hibrid plug-in, indiferent cât de descărcat este, tot își păstrează un mod de funcționare specific hibridelor normale, à la Toyota Prius. În plus, pe autostradă, la viteze constante, masa suplimentară nu mai are un impact notabil. Pentru că, dincolo de 80 km/h, rezistența la înaintare generată de frecarea cu aerul devine principalul dușman al mișcării.

4. Tot dieselul rămâne mai accesibil

Doar o privire asupra prețurilor de listă nu este suficientă. Pentru că niciun dealer nu vinde mașinile la prețurile afișate, mai ales în această perioadă, hibridele plug-in sunt mai scumpe decât un diesel cu performanțe similare doar pe hârtie. Mai ales că, dincolo de discounturile oferite de vânzători, intervine și statul, cu subvenții. În România, statul oferă o deducere de circa 4500 de euro în cazul hibridelor plug-in, ceea ce face prețurile să fie similare sau chiar mai mici decât ale unui diesel. În plus, producătorii sunt și ei foarte interesați să vândă cât mai multe modele plug-in, pentru că se află sub o presiune constantă din partea legislației UE, care limitează emisiile totale per gamă la mai puțin de 95 g CO2/km. În cazul în care nu reușesc să respecte aceste restricții, amenzile sunt usturătoare. Așa că producătorii au inclusiv oferte de finanțare foarte atractive pentru modelele plug-in – pentru că, indiferent cât de atractive sunt reducerile, puțini sunt cei care își pot permite să achite integral o astfel de mașină. Însă, cu un plan de leasing bun, clienții ajung să plătească chiar și o rată de sub 200 de euro pe lună.

5. Nu te bucuri cu adevărat de privilegiile modelelor electrice

Dacă un plug-in are o autonomie electrică mai mare de 40 km și emisii de sub 50 g CO2/km, în alte țări, ca Germania, pot primi plăcuțe de înmatriculare speciale, specifice mașinilor electrice. Astfel, au o serie de avantaje, în special în orașe, unde pot circula pe benzile de autobuze și pot parca gratuit sau au acces în zonele unde modelele cu motoarele termice sunt interzise. Din 2022, hibridele plug-in vor trebui să ruleze peste 60 km în modul electric pentru a primi plăcuțele speciale, iar din 2025, această valoare va crește la 80 km.

6. Multe dintre acestea nu sunt încărcate niciodată

Auzim frecvent acuzații că mulți dintre cei care cumpără un model plug-in sunt interesați doar de reducere și subvenții, iar ulterior, nu mai sunt interesați să încarce bateria și să ruleze electric. Cu toate acestea, un studiu făcut de Institutul Fraunhofer și de Universitatea din Karlsruhe (KIT) sugerează cu totul altceva, și anume că hibridele plug-in cu o autonomie de peste 60 km sunt utilizate asemenea modelelor electrice, cu rulaje de până la 15.000 km pe an cu motorul termic oprit. Conform studiului, rareori mașinile utilizează întregul potențial ce ține de autonomie. Și chiar dacă studiul are deja 2 ani vechime, eșantionul mare de vehicule analizate (49.000 de modele pur electrice și 73.000 de modele plug-in) și faptul că a avut în vedere piețele din UE și SUA îl fac foarte relevant și astăzi. Datele au fost colectate din teste individuale și portaluri online, unde conducătorii auto își păstrează voluntar o evidență a mobilității, ca un jurnalier electronic.

Volvo XC40 Recharge Plug-in Hybrid

7. Subiectul este promovat excesiv

Când guvernele au acordat subvenții mai mari modelelor hibride plug-in, criticii au au început să arate cu degetul. Ei consideră aceste automobile ca fiind niște înșelătorii care nu ar merita niciun eco-bonus, mai ales că mulți dintre cei care le conduc nu le conectează niciodată la o priză (vezi greșeala nr. 6). Dar, dacă cei care le dețin le vor folosi frecvent în modul electric, hibridul plug-in nu este o prefăcătorie. Și oricum, subvenția oferită pentru plug-in-uri nu reprezintă nici jumătate din cea pentru un model 100% electric. În plus, posesorii de modele hibride plătesc totuși taxe și impozite pentru mașinile lor, care variază foarte mult de la un județ la altul, în funcție de decizia fiecărei primării în parte.

Renault Captur E-Tech Plug-in Hybrid (PHEV)

Oricum, la nivel internațional se discută chiar ideea ca posesorii de modele plug-in care nu își folosesc mașinile în modul electric să fie obligați să restituie o parte din subvențiile oferite de stat la momentul achiziției. Iar cum consumul real al tuturor automobilelor trebuie raportat către UE, începând cu 2021, aceste date ar putea chiar să fie utilizate la nivel național. Nimic nu-i exclus în această privință. De pildă, Ministerul Economiei din Germania ne-a declarat că: „Guvernul a decis frecvent să facă verificări privind criteriile de acordare a subvențiilor pentru mașinile hibride. În consecință, a fost creat un corp de control în cadrul Platformei Naționale pentru Viitorul Mobilității (NPM), care va investiga inclusiv nivelul de utilizare a propulsiei electrice în cazul modelelor plug-in“.

8. Echilibrul ecologic al hibridelor Plug-In este slab

Subvențiile oferite pentru hibridele plug-in este criticat și din perspectiva impactului ecologic scăzut pe care îl au respectivele modele. Însă aceste critici nu pot fi susținute cu argumente concrete. Așa cum am arătat anterior, modelele plug-in sunt mai economice decât surorile lor cu motoare convenționale, chiar și atunci când au bateria goală. Cei care le încarcă frecvent pot parcurge drumurile zilnice prin oraș fără a mai utiliza niciun strop de combustibil fosil. În plus, hibridele plug-in sunt avantajate de bateriile lor de mici dimensiuni atunci când este adusă în discuție problema emisiilor de CO2 generate în timpul producției. Pentru că, da, bateriile sunt produse prin procese chimice care generează mult CO2, iar mașinile electrice trebuie apoi să parcurgă zeci de mii de kilometri pentru a recupera handicapul cu care pornesc în fața modelelor cu motoare termice. Acest proces poate fi parcurs mult mai rapid cu bateriile mici ale hibridelor. Nimeni nu trebuie să-și facă griji legate de emisiile poluante generate în timpul funcționării, pentru că plug-in-urile sunt la fel de „curate“ ca orice alt model nou. Conform măsurătorilor făcute în timpul testului cu Mercedes GLE 350 de, SUV-ul german a generat doar 16 mg NOx/km, ceea ce reprezintă mai puțin de o zecime din limita maximă admisă în prezent.

9. Sunt necesare wallboxuri, cu prețuri prohibitive

Astăzi, oricine își cumpără o mașină electrică nu prea are de ales și trebuie să-și monteze o stație de încărcare de tip wallbox acasă. Cu cât este mai puternică stația, cu atât devine mai rapid și procesul de încărcare, așa că majoritatea optează pentru wallboxuri de 11 sau 22 kWh. Însă, în cazul hibridelor plug-in, bateriile mici pot fi încărcate într-un timp rezonabil chiar și de la priza obișnuită, de 3,6 kW. Concret, un acumulator de 15 kWh este încărcat și gata de drum în cam 4 ore. Indiferent cât de târziu în noapte te întorci acasă, mașina va fi încărcată dimineața, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil sau pur și simplu urmează un drum mai lung, motorul termic e pregătit să salveze situația.

În special în cazul imobilelor mai vechi, instalația electrică trebuie să fie inspectată de un specialist care să verifice dacă poate face față unui consum mare pe o perioadă mai lungă, în caz contrar existând risc de incendiu.

Wallbox-urile în sine nu sunt foarte scumpe (de la 800 la 1400 euro) însă uneori adaptarea rețelei implică costuri mari.

10. Hibridele plug-in sunt pentru cei care conduc mult pe distanțe scurte, până în 40 km

Acest raționament este și el greșit. Hibridele plug-in sunt utilizate optim atunci când își pot pune în valoare autonomia electrică cât mai frecvent, sloganul fiind „ziua, la muncă sau la cumpărături, iar noaptea, la încărcat“. Avantajele legate de consum se reduc la drumurile mai lungi – cine parcurge 600 km cu un plug-in va beneficia doar de cei 50 km de rulare electrică de la începutul călătoriei (dacă va încărca bateria înainte, desigur). Apoi, motorul termic, de cele mai multe ori alimentat cu benzină, va rula restul de 550 km. Așa că oricine face frecvent drumuri lungi ar putea să mizeze pe un diesel pentru emisii cât mai mici de CO2.

Mari diferențe în tehnologie

Hibridele Plug-In: Economice chiar și fără electricitate

În testul nostru eco, am măsurat și consumul modelelor plug-in atunci când rulează cu bateriile goale. Aici, electricele part-time au reușit performanțe similare sau chiar mai bune decât ale modelelor cu combustie internă.

Hibridele plug-in nu sunt mai scumpe decât un diesel

Mulțumită nivelului mare de subvenții și alte reduceri oferite de dealeri, hibridul plug-in a recuperat diferența de preț față de diesel, mai ales când vine vorba de leasinguri. Așa că hibridele plug-in sunt alegeri din ce în ce mai interesante pentru flotele companiilor.

Fiabilitate ridicată

Numeroase hibride plug-in au parcurs deja peste 100.000 de kilometri în teste sau o fac chiar acum. Iar în ceea ce privește complexele sisteme de propulsie, deocamdată nu s-au înregistrat probleme notabile.

Cu atât de multă tehnologie la bord, riscul apariției defecțiunilor crește. Însă, conform testelor de anduranță pe care le-am realizat până acum, nu am întâlnit astfel de probleme. BMW 225xe și VW Passat GTE au fost printre cele mai fiabile din clasele lor după 100.000 de kilometri, inclusiv dacă le comparăm cu modelele propulsate de motorizări termice tradiționale. Volvo V90 și Porsche Cayenne nu s-au remarcat nici ele în acest sens până acum, dar testele sunt încă în desfășurare. Doar Kia Niro a avut nevoie de o intervenție, capacul de la portul de încărcare fiind înlocuit, pentru că nu se mai încuia tot timpul. Însă numărul de modele testate este deocamdată prea mic pentru a ne putea face o idee generală despre fiabilitatea hibridelor plug-in. În acest sens, am făcut și o solicitare către ADAC, dar am primit același răspuns, că subiectul este prea nou. „Îngerii galbeni“, cum sunt supranumiți tehnicienii ADAC în Germania, au mai spus că problemele ce țin de baterii se referă doar la cele de 12 V și niciodată la cele de înaltă tensiune ale mașinilor electrice.

CONCLUZIE

Hibridele plug-in suferă mult din cauza imaginii proaste din punct de vedere ecologic. Cu un mod de utilizare corespunzător, acestea pot fi conduse cu emisii zero pe distanțe scurte, iar atunci când rulează cu bateriile goale, nu sunt atât de gurmande cât ar crede unii. În timp ce producătorii vor trebui să se conformeze unor restricții tot mai dure în privința emisiilor de CO2 începând cu acest an, hibridele plug-in vor avea prețuri din ce în ce mai apropiate de cele ale modelelor cu propulsoare convenționale, iar subvențiile oferite de stat vor fi din ce în ce mai atractive. Iar până când propulsiile cu combustibili alternativi vor deveni cu adevărat viabile pentru călătoriile mai lungi – și vorbim mai ales despre pila de combustie și despre momentul în care aceste modele vor fi pregătite de producția de serie și vor avea prețuri acceptabile –, modelele hibride care pot fi alimentate de la priză rămân o completare foarte bună a mașinilor pur electrice.

Text: Dirk Gulde, Henning Busse
Traducere și adaptare: Alin-Alexandru Ionescu
Foto: Adobe Stock, Rossen Gargolov, Achim Hartmann, Clemens Hirschfeld, producători

Articole similare

1 comentariu

mircea April 21, 2021 - 16:38

Mie mi se pare fortata demontarea miturilor despre PHEV. Aportul masei suplimentare a motorului(si cutiei) pe care trebuie sa o transporte motorul electric si ,viversa,aportul marei suplimentare a motorului electric si bateriei pe care trebuie sa o care motorul termic nu are cum sa nu fie semnificativ chiar in modul hibrid &regenerativ electric. Este,pur si simpu ,fizica. Gasesc ca PHEV are sens doar daca utilizezi masina ,in majoritatea timpului, in oras si daca incarci bateria acasa (viteza de incarcare este mult mai mica fata de bateriile masinilor electrice ca sa merite sa stai o ora-doua la incarcat pentru 50 km). Pe cale de consecinta ar trebui sa folosesti modul termic&hibrid exclusiv in afara localitatilor . Sincer,nu gasesc ecologic sa te deplasezi cu un SUV PHEV.

Reply

Comentați?

* Acest formular stochează date doar la cerere și doar pentru popularea automată a formularului cu datele dvs, la următoarea vizită. În cazul stocării la cerere, date nu sunt procesate sau utilizate în alt scop.

Acest site utilizeaza "cookies". Accept Ce înseamnă "Cookie"?