Home Știri BMW 1602 electric: Cum arăta și ce performanțe oferea primul EV BMW

BMW 1602 electric: Cum arăta și ce performanțe oferea primul EV BMW

de Dan Damian
BMW 1602 electric

În 1972, BMW a creat primul său model EV. BMW 1602 electric nu a fost niciodată comercializat, dar a fost utilizat ca demo car.

Multă lume asociază primul model electric al celor de la BMW cu BMW i3. Dar constructorul bavarez a tatonat acest segment cu mulți ani înainte. Foarte mulți, după standardele actuale, adică 52 de ani. La acel moment, orașul Munchen se pregătea pentru Olimpiadă, iar BMW era în plină perioadă de transformare. La acel moment și-a inaugurat noul sediu, celebra clădire cu patru cilindri (povestea ei, dar și a arhitectului care a conceput-o o găsiți aici). Dar era vorba de mult mai mult. Special pentru Jocurile Olimpice, BMW a gândit și realizat prima mașină electrică din gamă, într-o perioadă în care diesel-ul nu exista pentru bavarezi.

Ideea a fost de explora această zonă, așa că BMW a ales să producă un model electric funcțional, în special pentru a vedea reacții la acest sistem de propulsie. Și, cu toate că era un demers experimental, venea după ani de studii în acest domeniu.

BMW 1602 electric

Pentru asta a fost ales modelul 1602, iar programul avea numele de cod E7. S-au construit două modele de test, adică două exemplare 1602, adaptate la propulsia electrică. BMW 1602 electric avea propulsorul termic înlocuit cu 12 baterii (standard) de la Varta, unele obișnuite, de 12V, cu plumb, conectate în serie. Capacitatea lor era evaluată atunci la 12,6 kWh. Acestea alimentau un motor de curent continuu, produs de Bosch, capabil să producă o putere continuă de 16 CP, cu un vârf de 43 CP. Puterea era transmisă diferențialului punții spate prin intermediul unui reductor, așadar nu era nevoie de o cutie de viteze. Cumva, conceptul condusului one-pedal a fost de atunci implementat, pentru din pedala de accelerație pe putea controla nu doar accelerația, ci și frâna de motor.

BMW 1602 electric

Cum sub capota față erau acumulatorii, motorul electric a fost amplasat în locul cutiei de viteze. Referitor la mase, situația era așa: cei 12 acumulatori aveau o greutate de 350 kg și puteau fi scoși și înlocuiți cu alt set, încărcat. Ca și în cazul unor modele electrice moderne, grila față găzduia portul de încărcare, asta dacă voiai să încarci setul de baterii a căror durată de viață era de aproximativ 2.500 km.

La nivel general, BMW 1602 electric era cu 350 kg mai greu decât unul cu propulsie convențională, în principal din cauza setului de baterii și ranforsărilor suplimentare ale șasiului. Greutatea întregii unități de propulsie (176 kg), pe de altă parte, corespundea în mare măsură cu cea a versiuni cu ardere internă (188 kg). Spațiul disponibil nu era cu nimic inferior modelului cu motor cu ardere internă. Masa totală era de 1329 kg.Accelerația de la 0-50 km/h era de aproximativ 8-10 secunde, viteza maximă în jur de 90 km/h. Bateriile complet încărcate permiteau o autonomie de aproximativ 60 km (la o viteză constantă de 50 km/h) sau aproximativ 30 km în traficul urban.

Două modele au fost puse la dispoziția organizatorilor, în special pentru deplasarea sportivilor prin satul olimpic.

La jumătatea anilor ’70, o nouă criză a petrolului a lovit întreaga lume. Cu toate acestea, proiectul BMW E7 nu era pregătit să intre în producţia de serie.

BMW a continuat însă dezvoltarea şi testarea de soluţii pentru automobile electrice. În 1975 a fost construit pe baza unui vechi BMW LS (BMW 700) scos din uz, folosind tehnologii similare pentru baterie şi motor cu cele care echipau BMW 1602 electric.

În 1981 a fost lansat proiectul „Automobil electric cu baterie de capacitate mare”. Acesta a dus la construirea a 8 automobile de teste pe baza modelului BMW E30 325iX. Acestea foloseau un sistem de propulsie cu un motor electric de curent continuu cu o putere maximă de 22 kW/ 30 CP conectat la puntea faţă şi baterie sodiu-sulf (NaS) de capacitate de 22 kWh pentru o autonomie estimată în traficul de oraş de 150 km.

În perioada 1991-1992, BMW a prezentat o serie de prototipuri, BMW E1 şi BMW E2,  construite de divizia de tehnologie BMW Technik Gmbh. Erau veritabile platforme de prezentare de noi tehnologii, construite în forma unor monovolume compacte de oraş. Printre altele, modelele foloseau o structură de caroserie construită din aluminiu extrudat, în timp ce panourile de caroserie erau construite din plastic reciclat şi aluminiu pentru panourile mari. Sistemul electric folosea iniţial baterii NaS. Ulterior a fost folosită o tehnologie nouă pe bază de clorură de sodiu-nichel (NaNiCl2). Capacitatea acumulatorului era de aproximativ 19 kWh şi autonomia în trafic urban era estimată la 150 km. Folosind pentru prima dată un motor AC sincron cu o putere continuă de 32 kW/44 CP, acceleraţia 0-50 km/h a scăzut de 9, la 5.6/6 secunde. Autonomia estimată în traficul de oraş era de 150 km.

În perioada 1992-1997, BMW s-a întors către Seria 3 pentru a construi o serie de automobile de test. În primă fază 8 modele au fost pregătite pentru cel mai mare mare program de testare pe drumurile publice din Germania. A fost folosită o baterie NaNiCl2. Un model a testat o baterie nouă, de nichel-cadmiu (NiCd). A fost îmbunătăţit semnificativ timpul de încărcare, cu 75% din capacitate încărcată în 40 de minute. Au fost testate mai multe sisteme de propulsive cu tehnologie AC sincron, cu puteri continue între 32 kW/44 CP şi 45 kW/ 57 CP. Pe finalul programului, pe baza experienţei acumulate, a fost construită o a doua generaţie de modele, cu performanţe îmbunătăţite. Autonomia estimată în traficul de oraş era de 120 km – 150 km.

Ulterior a venit perioada lui BMW i3, automobil modern, pe care îl știm, cu caroseria sa din CFRP (plastic ranforsat cu fibră de carbon). Și de aici s-a ajuns la actuala gamă de modele EV de la BMW.

Articole similare

Comentați?

* Acest formular stochează date doar la cerere și doar pentru popularea automată a formularului cu datele dvs, la următoarea vizită. În cazul stocării la cerere, date nu sunt procesate sau utilizate în alt scop.