Reportaje Retro Știri

Cronica unei pasiuni: istoria automobilismului retro în România

ssssssssssssssss
Deși interesul pentru automobilele de epocă a luat o mai mare amploare în ultimii ani, pasiunea românilor pentru mișcarea retro are în spate o lungă tradiție, care datează de la sfârșitul anilor ’60.

Automobilele istorice sunt fascinante. Mai ales în contextul actual al lumii auto, când mașinile noi au devenit adevărate gadgeturi pline de tehnologie, apariția unui automobil de acum câteva decenii restaurat sau conservat într-o stare impecabilă este un lucru inedit. Pentru unii, deținerea unui vehicul istoric a devenit o modă, un mod de a ieși în evidență, dar și o evadare din digital, către vremuri când totul era mai simplu, mai ușor de înțeles, iar conexiunea șoferului cu mașina nu se făcea prin… bluetooth. Și interesul general al publicului pentru aceste automobile din altă eră a crescut, evenimentele dedicate vehiculelor istorice atrăgând, de la an la an, tot mai mulți adepți.

Însă, înainte ca pasiunea pentru mașinile de epocă să devină o modă, mișcarea retro a fost dezvoltată și întreținută de o mână de pasionați. Și asta, pentru că, la nivel cultural, pasiunea românilor pentru automobile a avut alte forme. În anii ’90, odată cu deschiderea granițelor și posibilitatea de a importa mașini mai evoluate din Vest, mulți s-au grăbit să caseze automobilele cu care au fost obligați să se mulțumească în perioada comunismului. Atunci au dispărut multe exemplare de epocă valoroase, casate sau vânate de samsari pentru a fi vândute în țări mai dezvoltate, unde le era recunoscută adevărata valoare.

Deși anii ’90 sunt considerați un punct de cotitură în dezvoltarea pasiunii pentru mașinile clasice în țara noastră, atunci fiind înființate primele asociații ale posesorilor acestora, istoria mișcării retro începe cu două decenii mai devreme, când cei care încă păstrau automobile produse înainte de război au fost invitați să le expună și să le conducă într-un cadru organizat.

Început de film

În anul 1972, în cadrul filialei ACR București a luat ființă Cercul Automobile de Epocă, care își propunea să desfășoare o activitate de „pregătire, perfecționare și educație rutieră a membrilor ACR posesori de automobile de epocă fabricate până în anul 1960, precum și protejarea mașinilor vechi, ce se încadrează în această denumire și fac parte din patrimoniul tehnic național“. Se estima că, la acea oră, în București existau 368 de automobile de epocă, la care se adăugau circa 1200 din diferite orașe ale țării. Anual aveau să fie organizate diverse evenimente, primul având loc în aprilie 1972. Astfel, în numărul din mai 1972 al revistei Autoturism, avem și prima consemnare în presa de specialitate a unui eveniment auto dedicat mașinilor de epocă, o scurtă știre despre desfășurarea primei ediții a Raliului Bătrâneții, câștigat de bucureșteanul V. Dumitrescu, cu un automobil Morris Minor (exemplar produs în 1926, mașină pe care prințul Nicolae i-a dăruit-o regelui Mihai). Sosirea raliului a fost organizată în fața hotelului Intercontinental din București.

Un eveniment care ar fi putut avea un impact important pentru apariția în cadrul ACR a Cercului Automobile de Epocă a fost faptul că, în 1967, cu ocazia filmărilor pentru coproducția româno-maghiară Frumoasele vacanțe, scenariul a inclus și un raliu cu automobile interbelice în stațiunea Mamaia. Astfel a avut loc prima întâlnire organizată a posesorilor de automobile istorice și, chiar dacă momentul a fost creat pentru o producție cinematografică, interesul de care s-a bucurat a arătat potențialul acestor tipuri de evenimente. Ținând cont că Federația Internațională a Automobilelor Istorice (FIVA) a fost fondată la Paris, în 1966, trebuie remarcat că România, deși o țară izolată în blocul comunist, a fost activă încă de la început în promovarea acestui fenomen într-un cadru organizat. Apariția automobilelor istorice în filmele românești s-a repetat două decenii mai târziu, când regizoarea Elisabeta Bostan a folosit cadre surprinse la Festivalul Automobilelor de Epocă de la Sinaia din 1990 în filmul Telefonul. Ambele pelicule color constituie materiale documentare extrem de valoroase, imortalizând automobile istorice interbelice care circulau în epocile respective.

Popularizarea mișcării retro

În perioada comunistă, în special în anii ’80, la evenimentele retro luau parte anual circa 300 de persoane, iar numărul automobilelor era de câteva zeci. În 1983, prin colaborarea Oficiului Județean de Turism Prahova (la inițiativa directorului OJT de la acea vreme, dl Scăunaș, devenit primar al orașului Sinaia după Revoluție) și a filialelor ACR din București și Prahova, lua naștere Raliul București – Sinaia, care ulterior a devenit Festivalul Automobilelor de Epocă Sinaia. Acesta includea, pe lângă cursa de regularitate, și o probă de îndemânare, iar în clasament erau punctate aspecte precum estetica, originalitatea și vechimea. La unele ediții, evenimentul a inclus și o cursă de viteză în coastă care reedita cursa interbelică de pe Furnica. Cu ocazia raliului au fost realizate plachete, afișe și maxime filatelice, iar pe marginea evenimentului aveau loc Zilele Automobilului de Epocă, în cadrul cărora erau organizate expoziții filatelice și de machete.

Un alt eveniment important din acele vremuri a fost Memorialul 1904, dar și Raliul Veteranilor, desfășurat în Capitală și împrejurimi și inclus în cadrul Daciadei. De succes a fost Raliul Eleganței, inclus în unele ediții ale Raliului Litoralului, acesta desfășurându-se la Mamaia, Constanța și Mangalia. În aceeași perioadă a existat și Raliul Danubius, organizat la Galați, Brăila și Tulcea. Expoziții și parade s-au desfășurat în orașele București, Târgu Mureș, Sibiu, Galați și Cluj-Napoca, unele cu ocazia unor evenimente automobilistice, așa cum era cazul Raliului Dunării Dacia. Sibiul a găzduit în câteva ocazii Concursul finalei pe țară a automobilelor de epocă.

Epoca privatizării

Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport (CNEFS) și Automobil Clubul Român (ACR) susțineau financiar evenimentelor menționate anterior. Așa că dispariția, în 1990, a CNEFS și perioada de reorganizare a ACR de după redobândirea patrimoniului au scăzut numărul și calitatea organizatorică a evenimentelor. În 1991, la Memorialul 1904 au existat o serie de probleme organizatorice care au creat nemulțumiri în rândul participanților. Așa că, la 17 iulie 1992, șapte posesori de vehicule istorice au fondat Clubul Vehiculelor de Epocă, care, după 5 ani de activitate, a reunit 85 de membri, continuând organizarea evenimentelor de la Sinaia și Giurgiu.

În 1997 a avut loc o ședință de bilanț în care o serie de membri au solicitat conducerii din acea vreme luarea și aplicarea unor măsuri menite să îmbunătățească activitatea asociației. Președintele CVE (care nu avea în posesie un vehicul istoric) a gestionat prost acel moment, așa că s-a ajuns la o sciziune în interiorul clubului.

15 membri ai CVE au părăsit asociația și au fondat Retromobil Club România (RCR). Nou înființatul club a reluat colaborarea cu ACR, relansând, în 1999, Raliul Memorialul Giurgiu 1904, iar din 2000, și Raliul București – Sinaia, sub titulatura „Carpați Retro“. După organizarea a trei ediții, RCR a decis ca raliul să devină un raliu itinerant, decizie forțată și de retrocedarea parcării restaurantului Select, locația tradițională a evenimentului încă din 1983. Doar prima ediție (2000) s-a desfășurat în locul original, cele din 2001 și 2002 ținându-se în fața gării Sinaia și pe stadionul Carpați.

Retromobil Club România a revenit la Sinaia în 2011, când sub patronajul regelui Mihai, președinte de onoare al clubului, a fost reluat Concursul de Eleganță Sinaia, organizat în anii 1934 și 1935 de către Automobil Clubul Regal Român (ACRR). În anii care au urmat, acesta a devenit cel mai pres­tigios eveniment auto din România, atât prin numărul de participanți la concurs și prin automobilele prezentate, cât și prin interesul pe care l-a stârnit în rândul publicului. Concursul de Eleganță Sinaia a devenit treptat un eveniment de talie internațională, cu participanți și membrii ai juriului veniți chiar și de la distanțe de mii de kilometri.

În 2002, Retromobil Club România a devenit membru al FIVA (Fédération Internationale des Vehicules Ancienes), autoritatea internațională care se ocupă de salvarea și conservarea patrimoniului automobilistic mondial. Ulterior, România a ajuns la performanța de a găzdui Congresul Mondial al FIVA, organizat de RCR. Astăzi, Retromobil Club România numără peste 2300 de membri, iar CVE continuă să existe ca un club afiliat, semn că trecutul a fost dat uitării, iar pasiunea comună a dus la o fructuoasă colaborare.

Foto: Arhiva Automobilia, Marius Necula, Călin Lăzărescu, Dragoș Savu