Noul Mini nu mai e chiar atât de mini pe cât îl știam, dar încearcă să compenseze acest lucru prin consum. Primul test cu noul diesel BMW cu trei cilindri.
Text: Cristian Sterea. Foto: Radu Chindriș
În prima sa parte a existenței, ce s-a întins pe o perioadă de aproximativ 40 de ani, Mini se ținea de cuvânt în privința majorității caracteristicilor sale. Adică, era o mașină mică, economică și accesibilă. Apoi, din anul 2000, când BMW a început să își bage coada în treburile mărcii britanice, a apărut un punct de inflexiune important în istoria modelului. Designul emblematic a rămas același, în schimb procesul de evoluție a fost puternic accelerat. Fiecare generație nouă a crescut vizibil în dimensiuni, iar partea tehnică a recuperat rapid materia din urmă, ajungând chiar printre premianții clasei.

Mai mare și construit pe o platformă tehnică de origine BMW, noul Mini este mai practic, mai confortabil și mai bine dotat.
Aflat la a treia generație sub aripa germanilor de la BMW, Mini își poartă cu aceeași mândrie caracteristicile estetice care l-au făcut celebru. Deci, avem în continuare un pavilion orizontal, mari faruri expresive, geamuri aproape verticale, suprafețe de tablă relativ drepte și un hayon care coboară foarte abrupt. Cu toate astea, detaliile atent lucrate și ușor supradimensionate, cum ar fi blocurile optice spate și grila radiatorului, aduc o notă puternică de modernism. Fiind mai lung cu aproape 10 cm decât generația trecută, noul model depășește în dimensiuni absolute segmentul mini, fiind cam la același nivel cu unele mașini din clasa mică. Acest lucru este lesne de remarcat și din habitaclu, unde cei patru ocupanți se simt mult mai în largul lor. Și aici, stilul a fost păstrat, ceasurile tabloului de bord fiind atașate la coloana de direcție, iar consola centrală păstrându-și configurația, cu butoane gen comutator, inspirate din aviație, și un imens ceas rotund, în partea superioară. Acesta nu mai are însă funcția de vitezometru, ci găzduiește sistemul multimedia cu ecran de 8,8 inchi și inspirat puternic de iDrive-ul celor de la BMW. De asemenea, inclusiv comenzile poziționate pe tunelul median sunt similare. Un pas important înainte a fost făcut și în privința materialelor folosite la finisare, care sunt mult mai fine, iar cei care apreciază detaliile simpatice se pot bucura de o iluminare cu leduri multicoloră și de o grafică spectaculoasă a interfeței digitale – de exemplu, atunci când intri în habitaclu, ești întâmpinat cu pictograma unei mașini care îți face șmecherește cu ochiul.

Comenzi ale sistemului multimedia inspirate de la BMW și Driving Mode (comportament dinamic contro-
lat electronic) cu trei programe: Eco, MID și Sport.
Partea tehnică este mult mai amplu schimbată decât designul. Actualul Mini e construit pe noua platformă BMW cu tracțiune față destinată inclusiv Seriei 2 Active Tourer, dar și viitoarei Seria 1. Mai mult, versiunea Cooper D are sub capotă prima declinare diesel a noului val de motoare BMW care au ca element central cilindrul unic cu capacitatea de 500 cmc. Având 1,5 litri și, evident, trei cilindri, acesta dezvoltă 116 CP și un cuplu motor maxim de 270 Nm. La ralanti, propulsorul își face simțită prezența printr-un mormăit destul de discret, astfel că sistemul auto stop/start este bine-venit, dar sunetul nu devine deranjant prin volum la turații ridicate. Marele avantaj e reprezentat de curba de cuplu omogenă. Astfel, mașina se lansează repede în accelerații destul de susținute, chiar de la turații mici, iar aproape de zona roșie a turometrului, nu se gâtuie subit. Tot nouă este și transmisia automată cu șase trepte și capacitatea de a decupla motorul de la transmisie pe modul Eco. Aceasta jonglează iscusit cu treptele de viteză atât pe urcare, cât și pe retrogradare, dar se precipită ușor la opririle la semafor, când lasă impresia că nu se află chiar pe aceeași lungime de undă cu motorul. Referitor la consumul de combustibil, acest aspect al mașinii încă e „mini“, deși cei 3,7 l/100 km indicați în fișa tehnică drept valoare medie se transformă în viața reală în 4,8.
Fără a pierde din ținuta de drum sportivă, cu accente de kart, specifică generațiilor anterioare, trenul de rulare a devenit mai rafinat prin adoptarea amortizoarelor controlate electronic. Astfel, denivelările nu mai reprezintă un chin pentru ocupanții mașinii, iar articulațiile se mențin silențioase. Pe viraje, mașina se simte în elementul ei și transmite un feedback elocvent. Mai mult, tracțiunea este foarte bună, iar sistemele electronice nu își bagă nasul unde nu le fierbe oala.
Una peste alta, Mini a mai rămas mini în principal când vine vorba despre consumul de combustibil. În rest, e mai maxi decât îl știam. Sau, altfel spus, își ia mult mai în serios latura premium!
ams 7/2014
















Comentarii închise.