Museo Ferrari îi invită pe vizitatori la o călătorie alături de cele mai frumoase automobile sport din lume.
Text: Valentin Brădățeanu. Foto: Ferrari
Complet renovat și având mai mult spațiu de expunere, Museo Ferrari din Maranello anticipează muzeul viitorului: nu este doar o colecție de automobile din trecut, ci o întreagă experiență Ferrariunde mașinile istorice sunt doar un pretext pentru a înțelege modelele de astăzi și tehnologia înglobată în Formula 1.
Pe lângă admirarea mașinilor Ferrari clasice, vizitatorii au ocazia să urmărească pe ecrane uriașe filme cu principalele etape din istoria casei italiene, însoțite de explicații, și chiar pot să se transforme în piloți de Formula 1 grație simulatorului performant aflat în muzeu. Există chiar și un „pitwall“, un centru de comandă al Scuderiei de Formula 1 identic cu cel de la boxe, unde vizitatorii își pot demonstra capacitățile de team manager. Fiecare secțiune a muzeului este completată de broșuri și materiale care descriu istoria și prezentul Ferrari.

Un Mare Premiu imaginar, cu monoposturile roșii aliniate pe grila de start și pitwall-ul în dreapta. Victoria nu poate fi decât a unui Ferrari.
Museo Ferrari e deschis pe toată durata anului, cu excepția Crăciunului și a Anului Nou. După ore de delectare, vizitatorii se pot opri la cafeneaua unde sunt servite produsele regionale care i-au plăcut cel mai mult lui Enzo Ferrari.
În această primăvară, muzeul a fost extins cu o nouă aripă, inaugurată în prezența președintelui Luca di Montezemolo și a lui Piero Ferrari, fiul regretatului Enzo. Vizitatorii sunt purtați într-o adevărată mașină a timpului, călătorind prin istoria de aproape 100 de ani a Casei din Maranello. Aici sunt expuse cele mai importante mașini din viața pilotului și creatorului Scuderiei Ferrari. Cele 18 proiectoare difuzează imagini inedite însoțite de sunete și fotografii din trecutul lui Enzo Ferrari. Arta și tehnologia se îmbină armonios într-o adevărată poveste roșie. Muzeul se află în continuă transformare, iar exponatele nu au timp să se prăfuiască deoarece mereu sunt organizate expoziții tematice. De curând, centrul atenției a fost acaparat de cele mai exotice exemplare, grupate sub titlul „Ferrari Supercar. Tehnologie. Design. Mit“. Au fost expuse toate edițiile limitate construite de Ferrari, începând cu 250 GTO din 1964, continuând cu GTO din 1984, F40, F50, Enzo și cel mai nou supercar al casei, LaFerrari. În paralel cu aceste modele vor fi expuse monoposturile de Formula 1 după care proiectanții s-au inspirat în realizarea acestor supercaruri, dar și a modelelor destinate curselor, precum GTO Evoluzione, F40 Competizione, 599XX sau FXX.
Probabil, cel mai faimos model construit de Ferrari este 250GTO din 1962–1964. Cu doar 36 de exemplare produse, toate existând și astăzi, 250GTO a dominat atât circuitele, cât și șoselele, cucerind 3 ani consecutiv titlul categoriei GT. Grand Turismo Omologato s-a dovedit invincibil grație motorului V12 Colombo de 2953 cmc ce dezvolta peste 300 CP și care dispunea de o cutie de viteze cu cinci trepte, o inovație majoră a perioadei. Un alt factor care a contribuit la succesul lui 250GTO a fost greutatea redusă, de 880 kg, dar și agilitatea superioară concurenței. Astăzi, un Ferrari 250GTO se vinde cu 20 milioane de dolari.

Succesul Ferrari atât pe pistă, cât şi pe şosea se datorează în mare parte motorizării V12 care a devenit un fel de testament al lui Enzo Ferrari.
Un alt GTO a fost construit în 1984, având la bază modelul 308. Pe lângă modificările survenite la caroserie, GTO beneficia de un motor V8 biturbo inspirat din Formula 1. Mașina a fost lansată în 1984 ca model de stradă pentru a fi omologat în Grupa B. Deși s-a renunțat la proiectul de curse după interzicerea grupei B în 1986, modelul de stradă s-a bucurat de un real succes, fiind construite 272 de unități, față de 200 câte erau planificate inițial.
Legendele BMW. Povestea grilei duble și a motoarele cu șase cilindri
Succesul neașteptat avut de GTO a dezvăluit apetitul publicului pentru automobilele de stradă dotate cu tehnologie de avangardă din lumea curselor. Prezentat în 1987 la Frankfurt Motor Show, Ferrari F40 a șocat întreaga lume mai ales prin designul său, cu uriașul eleron din spate. Mașina era construită din materiale compozite și avea un interior minimalist, la fel ca bolizii de curse. Motorul V8 biturbo dezvolta cu 80 CP mai mult decât la GTO, permițând noului bolid să accelereze de la 0 la 100 km/h în 4.1 secunde, în timp ce viteza maximă era de 324 km/h. Performanțele erau fenomenale pentru acea perioadă, iar multiplele solicitări au determinat creșterea producției de la 400 la 1315 unități.
F40 Competizione este, după cum denotă și numele, un model destinat curselor. Importatorii oficiali Ferrari care erau implicați în cursele de anduranță i-au cerut preparatorului Michelotto să construiască o variantă racing a modelului F40. Pe lângă caroseria mai ușoară, puterea motorului a crescut la 560 CP, iar succesul acestui bolid a continuat să se mențină chiar și după încetarea oficială a producției lui F40.
F50 reprezintă mașina ce aniversează 50 de ani de la înființarea companiei Ferrari. Lansat în 1995, acest model a coincis cu prezentarea ultimului prototip sport construit la Maranello, modelul 333SP. Inspirația în crearea lui F50 a venit tot din Formula 1: o perfectă combinație de materiale compozite și un propulsor V12 montat exact precum cel de pe monoposturile roșii. Designul extrem de original pentru anii ’90 permitea decapotarea mașinii. Cu doar 349 de exemplare produse, F50 se numără printre cele mai râvnite Ferrari de colecție.
Modelul Enzo datează din perioada în care Ferrari domina Formula 1. Lansat în 2002, Enzo era prima mașină de stradă cu volan asemănător cu cel al monoposturilor. Sistemul a fost dezvoltat cu ajutorul lui Michael Schumacher, germanul obișnuind să schimbe setarea bolidului său de Formula 1 în fiecare viraj, iar comenzile de pe volan permițându-i să ajusteze comportamentul mașinii de la un tur de pistă la altul. Dinamica motorului V12, dar și reglajul suspensiei puteau fi setate de pe volanul denumit „manettino“.
Top 5 mașini clasice. Cele mai scumpe modele din toate timpurile
Deși nu este oficial un supercar, Ferrari 599XX aparține totuși acestei categorii. La debut, acesta a doborât recordul de pe Bucla Nordică a Nürburgringului. Din punct de vedere tehnic, bolidul e impresionant: motorul V12 aspirat furnizează 730 CP, iar distribuția maselor este de 47/53%. Aerodinamica specială, cu eleron mobil, a fost concepută special pentru pistă.
Cei care au ales să viziteze Museo Ferrari în zilele de Paște au fost întâmpinați cum se cuvine. Naveta specială care făcea legătura între cele două locații ale muzeului, din Maranello și Modena, i-a dus pe vizitatori pe domeniul familiei Panini, unde au avut ocazia să admire colecția privată de automobile Maserati, care include și exemplarul pilotat de Stirling Moss în Cursa de 500 de mile de la Monza. La prânz, oaspeții au fost așteptați la ferma Bio Hombre, unde se produc excelentele brânzeturi Parmigiano Reggiano. Pe lângă degustarea de rigoare, s-a putut face un tur al moșiei, cu tractoare de colecție. În încheiere, un tren i-a purtat pe vizitatori la muzeul din Modena, unde au continuat să admire automobilele Ferrari.
ams 6/2014






















