Subvenționarea încă substanțială aduce mașinilor cu propulsie strict electrică un avantaj clar. În aceste condiții are Kia Niro Hybrid vreo șansă într-o comparație directă?
Electric versus termic/hibrid
Kia e-Niro 64 kWh: 150 kW (204 CP), 395 Nm, baterie 64 kWh, autonomie 348 km, de la 45.419 euro (36.379 euro cu Rabla Plus)
Kia Niro Hybrid: 141 CP, 265 Nm, consum în test 6,1 l/100 km, autonomie 737 km, de la 25.819 euro (24.907 euro cu bonusul pentru hibride și cel pentru emisii sub 105 g/km).
Oare a prevăzut Kia hărmălaia babiloniană a disputei de astăzi dintre oficialii din industria auto, politicienii lumii și formatorii de opinie atunci când a conceput modelul Niro? Discuțiile aprinse legate de propulsii, CO2, termene și subvenții? Nu știm, dar în orice caz a fost o decizie inspirată să diversifice platforma acestui SUV compact pentru versiuni PHEV, hibridă și electrică. Acum, le comparăm pe ultimele două.
Tehnologia electrică are 450 kg
Diferențe optice? Kia Niro Hybrid afișează o grilă deschisă pentru răcirea motorului termic, iar modelul electric, una închisă, în timp ce înălțimea sa este doar puțin mai mare.
Bateriile sunt plasate dedesubt, motiv pentru care scaunele din față ale lui e-Niro sunt montate mai sus. Nu s-a putut merge pe aceeași idee și în spate, din cauza spațiului redus pentru cap. Drept urmare, coapsele celor care stau pe banchetă sunt în aer, aproape fără niciun fel de sprijin.
Dacă ținem cont de consumul mediu înregistrat în test, de 20,4 kWh, poți merge 348 km cu un plin de baterie. Autonomia depinde însă și de masă, iar toată tehnologia electrică cântărește în jur de 450 kg. Comparativ cu versiunea hibridă, o masă cu 326 kg mai mare trebuie să fie accelerată, frânată și echilibrată în viraje.
Așadar, mai greul model electric execută mai lejer probele dinamice pe circuitul de testare. Pneurile cu rezistență redusă la frecare nu ajută neapărat la capitolul aderență. Un alt motiv de nemulțumire la limita aderenței este trecerea nepăsătoare de la subvirare la supravirare în timpul schimbărilor de sarcină – ESP-ul intervine rigid când schimbi rapid direcția. Prin urmare, am scăzut puncte la capitolul siguranță din aceste cauze.
Când rulezi liniștit, nu prea observi aceste probleme, mai degrabă simți că e-Niro stă mai bine pe șosea datorită kilogramelor în plus. Pe de o parte, pare mai ponderat, iar pe de altă mare, mai așezat, trenul de rulare înghițind mai ușor denivelările.
Când accelerezi, Kia e-Niro este mai sportiv decât hibridul, datorită puterii semnificativ mai mari și mai ales grație cuplului mare disponibil instantaneu. Motorul termic de 1,6 litri al hibridului nu poate folosi cei 170 Nm și 32 kW în plus oferiți de motorul electric decât o perioadă scurtă de timp, exact cât durează energia din bateria de 1,6 kWh. Motorul termic aspirat, de 105 CP, pare să se sufoce la urcări sau în depășiri. Electricul este diferit, executând sprinturile intermediare fără efort și fiind mai relaxant la drum lung datorită nivelului de zgomot interior mai redus. Dar e de cursă lungă? Da, în versiunea testată de noi, cu bateria de 64 kWh și autonomie maximă de 429 km, dacă ții accelerațiile sub control și îți planifici traseul pe lângă stațiile de încărcare rapidă, pentru că numai aici e-Niro se alimentează cu o viteză potrivită călătoriilor lungi.
Electricul are nevoie de timp
e-Niro nu poate trage mai mult de 100 kW de la stațiile de încărcare rapidă. Pe de altă parte, noi am simulat încărcarea acasă la wallboxul de 22 kW al redacției. Aici, Kia are nevoie de 9.9 ore pentru a încărca bateria complet și trage maximum 7,4 kW în mod monofazat. Ar fi puțin mai rapid cu încărcătorul de bord disponibil pentru 480 de euro, cu el e-Niro încărcându-se la 11 kW, ceea ce reduce timpul de încărcare la 7 ore, conform producătorului.
Așa cum știm deja, ai nevoie de semnificativ mai mult timp dacă vrei să călătorești cu o mașină electrică comparativ cu una având motor termic. Până la urmă, inginerii doar visează (încă) la echivalarea duratei de alimentare a celor două variante de propulsie. Și, da, trebuie luat în considerare faptul că Niro Hybrid poate rula de două ori mai mulți kilometri decât e-Niro, după alimentarea care durează doar câteva minute.
Motorul termic asistat de cel electric poate fi și el destul de economic, cu un consum mediu în test de 6,1 l/100 km, în condițiile în care poți coborî ușor și la 5 l.
Totuși, dacă extrapolezi costurile cu energia, eforturile dea face economie ale hibridului trebuie puse în perspectivă – cu electricitate, în loc de benzină premium, pur și simplu obții costuri mai mici per kilometru. Și dacă nu iei în calcul sustenabilitatea legată de producția și durabilitatea bateriilor, mașinile electrice strălucesc și la capitolul ecologie (ne referim doar la emisiile directe de CO2).
Costurile cu energia ar trebui să fie scăzute în utilizarea cotidiană, deoarece Kia s-a gândit la câteva lucruri pentru a-l stimula pe șoferul de mașină electrică să apese cât mai puțin accelerația. De exemplu, graficele color de pe display clasifică stilurile de condus, astfel că aceia care vor să ruleze cât se poate de economic pot utiliza la maximum modul de recuperare a energiei. În afară de asta, modelul electric se comportă absolut normal, fiindcă cei care fac trecerea de la vechea lume a mobilității ar trebui să-și găsească rapid calea în cea nouă. Lucru la care contribuie și faptul (sau mai ales faptul) că Kia nu se bazează în întregime pe comenzile tactile, ci, din fericire, are și practicele butoane fizice.
Acest lucru este valabil pentru ambele modele. În orice caz, diferențele dintre caroserii nu sunt prea mari. Pe lângă podeaua tip sendviș, menționată anterior, și susținerea minimă a coapselor celor de pe banchetă, e-Niro prezintă dezavantajele tipice unei mașini electrice – masă mare, timp mare de încărcare și distanțe de frânare mai mari din cauza pneurilor cu rezistență redusă la înaintare. Nu este de ignorat nici deschiderea dificilă a capacului prizei de încărcare din față – uneori, se deschide doar dacă-l lovești puțin.
Avantaj doar cu bonus
Ca avantaje, punctăm confortul mai bun al suspensiei, inclusiv nivelul de zgomot mai redus în habitaclu, rezervele mai mari de accelerație și, mai presus de toate, costurile mai mici cu energia. Așadar, dacă iei în calcul doar aspectul financiar al întreținerii, e-Niro este de ales pentru că e semnificativ mai ieftin din acest punct de vedere, dar, pe de altă parte, chiar ținând cont de bonusurile Rabla și Rabla Plus, costă cu 11.472 de euro mai mult decât hibridul.
Totuși, dacă vrei să conduci câștigătorul acestui test comparativ, alegi „clasicul“ hibrid. Se mișcă bine, iar în viața de zi cu zi, este la fel ca modelele din lumea veche – se alimentează rapid și poți merge cu el peste 700 km.
Text: Marcus Peters/Traducere și adaptare: Dan Damian/Foto: Hans-Dieter Seufert
VERDICT:
Locul 1: Kia Niro Hybrid 595 puncte
Alimentarea mai rapidă și autonomia mai mare aduc punctele decisive pentru victorie. Negativ: Când bateria este goală și nu mai poți conta pe motorul electric, iar motorul cu patru cilindri pare adesea copleșit.
Locul 2: Kia e-Niro 574 puncte
Marele plus: emisiile mai mici de dioxid de carbon atunci când sunt convertite în mixul de energie electrică, inclusiv costurile mai mici ale combustibilului. Cu toate acestea, e-Niro e mult mai scump chiar și atunci când este subvenționat.
| Model | ||
|---|---|---|
| Kia e-Niro 64 kWh Future | Kia Niro Hybrid Comfort | |
| Propulsie | ||
| Tip motor/nr. cilindri | Motor sincron cu magnet permanent/– | |
| L/4 + motor sincron cu magnet permanent | ||
| Antrenare vilbrochen/supraalim. | –/– | lanț/– |
| Cilindree cm3 | – | 1580 |
| Putere maximă kW (CP)/rpm | – | 77 (105)/5700 |
| Cuplu maxim Nm/rpm | – | 147/4000 |
| Putere motor electric kW (CP) | 150 (204) | 32 (44) |
| Cuplu motor electric Nm | 395 | 170 |
| Putere/cuplu sistem kW (CP)/Nm | – | 104 (141)/265 |
| Transmisie | tracțiune față, raport fix | tracțiune față, cutie DCT cu 6 trepte |
| Pneuri în test | 215/55 R 17 W | 225/45 R 18 W |
| Michelin Primacy 3 | Michelin Pilot Sport 4 | |
| Mase și dimensiuni | ||
| Masă proprie/sarcină utilă/nr. locuri kg | 1787/443/5 | 1461/469/5 |
| Sarcină remorcabilă/cu frâne kg | –/– | 600/1300 |
| Lungime × lățime mm | 4355 × 1805 | 4355 × 1805 |
| (cu oglinzi) × înălțime | (2035) × 1545 | (2035) × 1545 |
| Ampatament mm | 2700 | 2700 |
| Diametru de bracaj st./dr. m | 11,1/11,0 | 11,1/11,0 |
| Volum portbagaj l/VDA | 451/1405 | 436/1434 |
| Dimensiuni portbagaj mic mm | 360 × 940 × 630 | 360 × 940 × 630 |
| L × l × h mare mm | 1290 × 940 × 630 | 1290 × 940 × 630 |
| Înălțime margine de încărcare mm | 730 | 730 |
| Lățime interioară față/spate mm | 1480/1465 | 1480/1465 |
| Înălțime interioară față/spate mm | 1020/950 | 1040/975 |
| Spațiu de ședere standard mm | 680 | 715 |
| Înălțime poziție de condus mm | 590 | 560 |
| Consum/autonomie/CO2 | ||
| Consum în test la 100 km | 20,4 kWh | 6,1 l |
| ams – eco/cotidian/sportiv | 16,5/20,5/23,9 kWh | 4,9/5,8/8,9 l |
| Emisii CO2 în test g/km | 821) | 142 |
| Consum NEDC la 100 km | Energie | Super |
| Urban/extraurban/total | nc./nc./14,9 kWh | 3,8/4,5/4,2 l |
| Consum WLTP total la 100 km | 15,9 kWh | 4,4 l |
| Normă de poluare | – | Euro 6d |
| Emisii CO2 (WLTP) g/km | 0 | 100 |
| Capacitate baterie/rezervor | 64 kWh/– | 1,6 kWh/45 l |
| Autonomie eco/în test km | 429/348 | 918/737 |
| Accelerații/viteză maximă | ||
| Accelerații s | ||
| 0– 80 km/h | 5.1 | 7.1 |
| 0–100 km/h | 7.2 | 10.2 |
| 0–120 km/h | 9.8 | 14.6 |
| 0–130 km/h | 11.4 | 17.3 |
| 0–140 km/h | 13.2 | 20.4 |
| 0–160 km/h | 17.9 | 28.6 |
| 0–400 m | 15.3 | 17.3 |
| Reprize s | ||
| 60–100/80–120 km/h | 3,6/4,7 | 5,8/7,5 |
| Viteză maximă km/h | ||
| Distanță de frânare | 167 | 162 |
| de la 100 km/h, rece/cald m | 35,7/36,5 | 34,2/34,4 |
| Zgomot interior | ||
| la 80 km/h ultima treaptă | 64 | 65 |
| la 100 km/h dB(A) | 66 | 67 |
| la 130 km/h | 69 | 70 |
| la 160 km/h | 73 | 73 |
| Teste dinamice | ||
| Slalom 18 m TC/ESP on/off | 62,2/62,3 | 64,0/64,1 |
| Dublă schimbare de bandă km/h | 123,0/124,1 | 131,6/132,0 |
| Preț | ||
| Preț de bază euro | 46465 | 28008 |
| Preț de bază cu Rabla Plus euro | 37425 | 27099 |
| 1) Pe baza mixului energetic din Germania, de 401 g CO2/kWh |










