Deși hibridul s-a născut în oraș, Toyota Highlander demonstrează că acest tip de propulsie se poate integra foarte bine și într-un peisaj sălbatic, cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.
Deși SUV-urile sunt în continuare pe val, doar o mică fracțiune din cei care le cumpără chiar sunt interesați de competențele în off-road ale acestora. Poziția de condus înaltă, aspectul îndrăzneț și spațiul interior generos sunt argumente care primează în fața gărzii la sol, capacităților de trecere sau a tracțiunii integrale. Desigur, asta nu înseamnă că nu există și proprietari de SUV-uri care, din când în când, fac și ieșiri în afara drumurilor asfaltate, însă parcursul acestora se limitează la un drum pietruit sau porțiuni de teren accidentat cu denivelări mici și medii, unde s-ar putea aventura chiar și cu un turism, dar unde un model cu garda la sol mai generoasă și, eventual, tracțiune integrală oferă mai mult confort psihic.
Toyota a fost mereu unul dintre producătorii apreciați de iubitorii ieșirilor în natură, oferind atât SUV-uri de dimensiuni mici și medii, C-HR și RAV4, cât și un off-roader de mari dimensiuni, cu competențe excepționale în off-road, Land Cruiser. Și chiar dacă acesta din urmă se bucură de popularitate în rândul celor care vor o mașină de teren adevărată, cu șasiu separat și sistem 4×4 mecanic cu reductor, există și o categorie de clienți care optau pentru un Land Cruiser pentru că aveau nevoie de un interior spațios, cu șapte locuri, dar și de fiabilitatea legendară a unei Toyote.
Propunerea americană
Ca să le răspundă celor pentru care Land Cruiser era un off-roader prea profesionist pentru nevoile lor, Toyota a adus pe piața europeană modelul Highlander, un model care împlinește deja două decenii de existență pe piața americană. Este ceea ce peste Ocean se numește „mid-size SUV“, dar care în Europa intră în categoria SUV-urilor de clasă mare – doar câțiva milimetri despart Highlanderul de o lungime de 5 metri și o lățime de 2. Însă, spre deosebire de alte SUV-uri mari din SUA, modelul produs de Toyota nu a avut niciodată șasiu separat, folosind în schimb o caroserie autoportantă și suspensii independente pe toate punțile, ceea ce i-a oferit competențe rutiere mai bune decât ale rivalilor, dar și un confort la rulare exemplar.
Și totuși cât de bine se potrivește un SUV american (pentru că, da, Highlander este produs la Princeton, Indiana) în peisajul de pe Bătrânul Continent, atât de concentrat pe reducerea emisiilor de CO2? Foarte bine, fiindcă nici Highlander nu este ce a fost. Noua generație, care împarte platforma GA-K cu RAV4 și Camry, e disponibilă în Europa exclusiv cu un sistem de propulsie hibrid, ce combină eforturile unui propulsor pe benzină de 2,5 litri aspirat cu cele ale unei perechi de motoare electrice, totalizând astfel 248 CP. Motorul electric frontal dezvoltă 182 CP și 270 Nm și are și rol de generator, putând fi antrenat de propulsorul termic pentru a încărca bateria de 1,87 kWh, aflată sub rândul al doilea de scaune, în timp ce puntea spate este angrenată de un motor electric de 54 CP și 121 Nm, constituind astfel un sistem de tracțiune integrală fără cardan.
Interiorul lui Highlander transmite o plăcută senzație de familiaritate, având o configurație a planșei de bord cu butoane mari și comenzi clare. Construcția pe mai multe niveluri este bogată în plastic, însă zonele îmbrăcate în piele sintetică dau o notă de eleganță habitaclului. Instrumentarul de bord are cadrane analogice, care flanchează un display color multifuncțional. Consola centrală e dominată de un sistem multimedia cu o grafică destul de simplă, care este ușor de folosit și răspunde bine la comenzi. Sub touchscreen se găsesc comenzile fizice pentru climatizare, într-o configurație care îi va delecta pe nostalgici – nu mai puțin de 14 butoane și două rotițe sunt oferite pentru controlul temperaturii. Deși alți producători integrează comenzile climatizării în sistemul de infotainment, Toyota oferă ambele soluții, și comenzi clasice, dar și un meniu dedicat pe generosul ecran de 12,3 inchi.
Highlander are un spațiu interior demn de o limuzină din clasa lux, mai ales în configurația cu cinci locuri. Bancheta de pe rândul doi oferă două segmente împărțite într-un raport 60:40%, care pot pivota independent pe orizontală, iar înclinarea spătarului este, de asemenea, reglabilă. Rabatarea sa extinde volumul portbagajului la 1909 litri, făcând Highlanderul să concureze cu utilitarele ușoare. Spațiul pentru bagaje rămâne extrem de generos și în configurația cu cinci locuri, măsurând 579 de litri cu bancheta împinsă la maximum în spate, în vreme ce nici ridicarea celui de-al treilea rând de scaune nu compromite complet portbagajul, lăsând un volum de 268 de litri, comparabil cu al modelelor de clasă mică. Cele două locuri de pe ultimul rând nu sunt dedicate doar copiilor, ci pot primi în condiții decente și doi adulți, cu condiția ca aceștia să nu aibă o înălțime de peste 1,80 m, caz în care locul la cap și cel pentru genunchi devin destul de strâmte.
Dacă luxul înseamnă confort…
… atunci Highlander poate rivaliza cu SUV-uri premium de două ori mai scumpe. Pentru că noul SUV Toyota este extrem de confortabil, începând de la interiorul primitor, bine dotat și foarte bine insonorizat și până la finețea cu care rulează, pe care o vom detalia puțin mai târziu. În versiunea testată, cu echiparea de top, Luxury (59.022 de euro), Highlander dispune de un pachet de dotări impresionant. Tapițeria din piele, scaunele încălzite și ventilate, volanul și bancheta din rândul doi încălzite, head-up display-ul color și un sistem audio JBL sunt echipamente care fac ca orice drum, indiferent cât de lung, să devină o plăcere.
Un aport important în conturarea senzației de confort la rulare îl are și suspensia pufoasă, care duce mașina elegant peste denivelări, fără a genera zgomote deranjante în habitaclu. Sistemul hibrid lucrează silențios la utilizare normală, motorul termic fiind redus la tăcere de fiecare dată când creierul electronic consideră că bateria dispune de suficiente rezerve de energie pentru a asigura propulsia. Trecerea de la rularea pur electrică la cea propulsată de unitatea pe benzină este insesizabilă, singurul indiciu fiind simbolul „EV mode“ din bord. Adaptarea cu dimensiunile mașinii e rapidă, iar Highlander se dovedește a fi o mașină mai agilă decât sugerează masa proprie de peste 2 tone. Ruliul pe virajele abordate rapid este sesizabil și oarecum de așteptat de la o suspensie atât de moale, însă mașina rămâne pe traiectorie și oferă un nivel de aderență peste așteptări. Oricum, Highlander nu e o mașină care încurajează un condus sportiv, cutia CVT făcând sistemul de propulsie foarte vocal când pedala de accelerație este apăsată cu entuziasm. Din fericire, nu e unul dintre cazurile „mult zgomot pentru nimic“ întâlnite la alte modele cu acest tip de transmisie. Highlander oferă un răspuns bun la accelerație și reprize rapide, motoarele electrice compensând lipsa de cuplu a celui pe benzină, iar vitezometrul urcă într-un ritm susținut chiar și la tempouri de autostradă.
Off-road liniștit
Senzația de confort continuă și dincolo de drumurile asfaltate, unde suspensia lui Highlander continuă să lucreze foarte eficient, cu condiția ca viteza de deplasare să fie adaptată la dificultatea terenului abordat. Pentru un plus de motricitate pe suprafețele cu aderență scăzută este disponibil modul de rulare Trail, care face tracțiunea integrală să fie permanentă. Deși ampatamentul de 2,85 m al Toyotei limitează puțin unghiul ventral, cerând un plus de atenție la trecerea peste coame și șleauri transversale, garda la sol de peste 202 mm oferă competențe în off-road mai mult decât suficiente pentru un SUV de familie. Însă, spre deosebire de alte SUV-uri cu motorizări convenționale, sistemul hibrid al lui Highlander permite rularea pe suprafețe neasfaltate chiar și în modul hibrid, într-o liniște care lasă doar natura să se exprime. Este momentul perfect pentru a deschide geamurile și trapa și a asculta foșnetul frunzelor, susurul pârâului și ciripitul păsărilor neperturbate de sunetul unui motor diesel. Cine s-ar fi gândit că propulsia hibridă, proiectată inițial cu gândul la oraș, se va potrivi atât de bine și în natură?
Foto: Adrian Cobzașu