Când spui Koenigsegg, te gândești la elite. La unele dintre cele mai rapide automobile construite vreodată, accesibile doar celor mai bogați oameni din lume. Te gândești la inovații tehnologice și soluții care sfidează limitele, create de ingineri de top, oameni sclipitori în domeniile în care activează, conduși chiar de cel care a dat numele companiei, Christian von Koenigsegg.
Iar printre elitele care lucrează la Koenignsegg se află și Marian Gădău, un român în vârstă de 35 de ani responsabil de managementul producției în cadrul Departamentului de interioare. Iar modelul „Mega GT“ Gemera nu este doar primul automobil cu patru locuri din portofoliul producătorului suedez, ci și primul model la care românul și-a pus amprenta în habitaclu, încă din primele faze ale dezvoltării, integrând o instalație audio de înaltă fidelitate, care să corespundă celor mai înalte exigențe de calitate.
Și totuși, cum a ajuns Marian în această poziție la Koenignsegg? Drumul lui către această performanță este, bineînțeles, o poveste de succes. Și dovedește încă o dată că reușita depinde întotdeauna de pasiune, curaj, perseverență și muncă. Foarte multă muncă!
Sunetul copilăriei
Marian și-a manifestat pasiunea pentru sistemele audio încă din copilărie, pe care și-a petrecut-o la Râmnicu Vâlcea. A fost inspirat de tatăl său, care avea un studio de înregistrări și multiplicări de casete audio și benzi de magnetofon, așa că sufrageria era mereu plină cu echipamente audio.
A început prin a-și realiza singur incintele pentru boxe, iar ulterior, a ajuns să facă linii audio de la cap la coadă. La 14 ani, a echipat un club din oraș unde și lucra ca DJ pe timpul verii. „Pe atunci, încă nu vedeam valoarea muncii mele, pur și simplu eram încântat și fericit că pot să fac asta, își amintește Marian. Cei care aveau clubul ne-au pus la dispoziție toate echipamentele de care aveam nevoie, role de cabluri și boxe. Incintele le-am făcut din PAL pe care l-am luat tăiat pe dimensiuni la o fabrică de mobilă și le-am asamblat acasă, în sufragerie. Mama a fost foarte înțelegătoare, iar eu aveam grijă să strâng covorul și să protejez mobila. Am lucrat cu mai mulți prieteni și am făcut tot, inclusiv instalația de lumini.“
Ulterior, Marian a devenit interesat de sistemele adio auto, experimentând pe mașina surorii sale, pe când avea 16 ani. Ajuns la facultate, a continuat să lucreze ca DJ în timpul liber, dar și pe un post de consilier de vânzări într-un showroom Audi/VW. De acolo, și-a cumpărat și prima sa mașină, un Audi nou-nouț, pe care l-a modificat pentru a-i îmbunătăți calitatea sistemului audio. „Am încercat să integrez totul în designul original al mașinii, așa că am modificat mai multe panouri interioare și am încercat să le fac să arate ca și când așa ar fi venit din fabrică, din mâna celor de la Audi.“
Pasiune de campion
Calitatea muncii sale nu a scăpat neobservată, astfel că a ajuns să modifice și alte mașini, iar Audiul său a devenit un subiect în primul număr al revistei COX, dedicată tuningului auto.
A urmat participarea la un eveniment 4Tuning din Capitală, unde și-a dat seama că instalațiile construite de el erau superioare celor făcute de firmele specializate din țară. Așa a ajuns să-și dorească o participare la EMMA (European Mobile Music Association), o competiție de instalații de sunet auto la care participă cele mai bune echipe și cele mai performante sisteme din toată Europa. „În primul an, am fost în recunoaștere mai mult, pentru că voiam să vedem nivelul concursului. Ediția din 2007 a avut loc în Danemarca, iar de-acolo, ne-am întors cu un loc trei și un loc șase.“ Un an mai târziu, echipa din România a dat tot ce a avut mai bun și a devenit campioană europeană la EMMA. „Eram cinci ateliere implicate în acel proiect. Mașina a fost un Citroën C4 Picasso pe care l-am remarcat la SIAB și ne-a plăcut că oferea mult spațiu în interior pentru amplasarea optimă a difuzoarelor. L-am cumpărat pentru proiect, am obținut și câteva sponsorizări și am reușit să construim ceva incredibil.“
După reușita de la EMMA, Marian s-a trezit cu o avalanșă de comenzi din partea clienților care își doreau linii audio superioare celor oferite în echiparea de uzină a automobilelor. Așa că s-a mutat în București și a creat împreună cu doi parteneri un atelier specializat pe sunet și personalizarea interioarelor. Tot atunci, a început să importe echipamente audio high-end, care, înainte, nu putea fi găsite în România. „Pe măsură ce am început să lucrez la mașini tot mai scumpe, clienții s-au arătat interesați și de finisaje. Atunci, m-am lovit de nivelul scăzut al calității pe care îl ofereau atelierele de la noi. Nivelul finisajelor era mereu sub cel pe care mi-l doream, așa că mi-am cumpărat o mașină de cusut chinezească și m-am apucat să le fac singur.“
Prima lucrare pe care Marian a realizat-o cu mâinile lui a durat două săptămâni (colaboratorii o făceau în două zile), însă a ieșit mai bine decât toate de dinainte. Reputația sa privind calitatea a crescut, iar brandul Art in Motion a devenit un reper al calității printre serviciile de personalizare auto din România. Prin atelierul său au trecut modele Ferrari, Aston Martin, automobile retro americane, iar modificările au implicat inclusiv reconstruirea unor panouri, care ulterior arătau mai bine decât cele de fabrică. Croiala materialelor, cusăturile, modelarea fibrei de carbon și lăcuirea ornamentelor au ajuns să se facă toate „in-house“.
Recrutat de Koenigsegg
Urmărind munca altor persoane din industrie, Marian comunica frecvent pe Instagram cu specialiști din întreaga lume. „Obișnuiam să ne trimitem poze cu lucrările noastre, ne consultam și făceam schimb de idei. Habar nu aveam că unul dintre cei cu care vorbeam conducea echipa de interioare de la Koenigsegg. Într-o zi, pur și simplu m-a întrebat dacă sunt interesat de un post la această companie.“ În acea perioadă, Marian tocmai se pregătea să-și mute atelierul într-o hală nouă, mai mare, pe care o construise și o echipase special pentru nevoile sale. Însă provocarea de a lucra pentru Koenignsegg l-a făcut să-și schimbe planurile. „Unul dintre motivele care m-au convins să vin aici a fost faptul că depuneam foarte mult efort pentru proiecte care rămâneau unicate. Îmi plăcea ideea de a realiza un design care să fie produs în serie, fie ea și una foarte redusă.“
Odată ajuns la Ängelholm, inițial a lucrat cu mâinile, la partea de artizanat. O altă sarcină pe care a primit-o rapid a fost de a dezvolta procesul de producție și de a optimiza timpii de lucru. Munca sa a dat rezultate, așa că, după 4 luni, a fost numit șef de echipă, iar un an mai târziu, a devenit manager al Departamentului de interioare.
„Când lucram pentru clienții din România, de multe ori simțeam că pretențiile foarte mari erau, de fapt, ale mele, nu ale lor. Așa că am venit la Koenigsegg pentru a îmi fi testate limitele.“ Și după cum avea să descopere, mașinile constructorului suedez nu se aseamănă cu ale niciunui alt producător din întreaga lume. „Aici, totul e făcut in-house. E gândit în fabrică de la început la sfârșit. Mulți dintre cei care lucrează în Departamentul de interioare nici nu vin din lumea auto, așa că se pune accentul pe calitate în detrimentul productivității. Iar pentru clienții care optează pentru programul bespoke, singurele limite le impunem noi, dacă ni se pare de prost gust. Însă, în general, totul e posibil.“
Proiectul Gemera
Deși Salonul auto de la Geneva a fost anulat din cauza coronavirusului, Koenigsegg a prezentat online cele două modele pe care le pregătise pentru acest eveniment. Pe lângă versiunea evoluată a hypercarului Jesko, producătorul suedez a prezentat și modelul cu patru locuri Gemera, care va fi produs într-o serie de 300 de exemplare. „Gemera este primul model la care am fost implicat de la început. Am făcut studii de fezabilitate și am analizat ideile designerilor pentru a vedea ce presupun din punctul de vedere al producției. În plus, la fel ca la Jesko, toată proiectarea s-a făcut digital, fără modele din lut, ceea ce reprezintă o îndepărtare de metodele tradiționale din lumea auto. Pe lângă forme și volume, s-a mers cu digitalizarea până la cel mai mic detaliu, fiind create mici șanțuri pentru cusături și luându-se în calcul și particularitățile materialelor utilizate“, spune Marian. În afară de supravegherea designului, Marian a fost implicat și în partea de cromatică și alegerea materialelor, consultându-se cu echipa de stiliști și cu însuși CEO-ul companiei, Christian von Koenigsegg.
Însă partea preferată de Marian rămâne cea audio. Iar în cazul modelului Gemera, implicarea încă din primele stadii ale proiectului i-a permis să-și implementeze ideile și principiile pe care și le-a rafinat în peste 20 de ani de experiență. „Am început cu pozițiile ideale pentru incintele acustice și am reușit să obțin locațiile pe care le-am cerut în proiect. Îmi aduc aminte momentul în care abia se schița structura caroseriei, iar eu am trasat pozițiile difuzoarelor exact unde am vrut.“
De exemplu, spre deosebire de majoritatea automobilelor de pe piață, Gemera nu are difuzoarele de frecvențe joase pe uși, ci înglobate în monococa din carbon a mașini, pe pereții laterali de sub planșa de bord. „Acesta este un paradox pe care nimeni nu l-a studiat și nu l-a depășit până acum. Difuzoarele de frecvențe joase necesită un volum de aer mai mare ca să funcționeze, iar din cauza dimensiunilor, au o masă mai mare. Din punctul meu de vedere, nu au ce căuta în uși. Însă oamenii aleg calea simplă. Pe lângă faptul că oferă un volum mare de aer, panourile ușilor pot fi folosite pentru rezonanța lor, ca un difuzor mai mare, exact cum carcasa unui pian este rezonatorul. Însă panoul rezonează la alte frecvențe decât difuzorul și astfel «murdărește» sunetul. Orice adaugi în plus într-o mașină poate provoca frecvențe suplimentare, denumite «colorație» sau «distorsiune»“ O altă problemă de care Marian a ținut cont este reflexia pe care o produc suprafețele vitrate sau cele lucioase în cazul frecvențelor înalte. Așa că sunt importante atât tipul de difuzor, cât și poziționarea lui. „Am ales să poziționăm difuzoarele de joase în zone care rezonează la o frecvență înaltă, iar pe cele de înalte, le-am integrat în panourile portierelor, care rezonează la frecvențe joase.“ Și capitonajul plafonului a fost proiectat să absoarbă frecvențele medii și înalte, care altfel ar fi fost reflectate.
Componentele sistemului audio au fost alese de la producători diferiți, pentru a asigura cea mai bună calitate a sunetului. „Toate brandurile de pe piață au o coloristică de sunet specifică, iar noi vom încerca să oferim o reproducere cât mai apropiată de modul în care instrumentele și vocea sună în viața reală. Este o abordare mai puristă, nu foarte des întâlnită, pentru că mulți aleg să modifice sunetul pentru a ascunde unele defecte.“ Fiind vorba despre o mașină sport, s-a încercat păstrarea unei greutăți cât mai reduse, fără a face însă rabat la calitate. „În industria auto există moda de a oferi cât mai multe difuzoare. Din punctul meu de vedere, pentru un sunet de calitate, natural, trebuie utilizate cât mai puține difuzoare posibil. Pentru că, atunci când numărul acestora crește, partea de procesare digitală devine și mai dificil de gestionat, iar calibrarea nu mai poate fi făcută cu aceeași acuratețe.“ Așa că Gemera are 12 difuzoare și un subwoofer – cu care Marian promite să ofere cel mai bun sunet „de uzină“ din industria auto.
Text publicat în revista Auto Motor și Sport nr. 04/2020
Foto: Marian Gădău, Koenigsegg
Galerie FOTO:
