Test comparativ Fiat 500e, Honda e, Mini Cooper SE

Dincolo de autonomii spectaculoase și o economie consistentă în materie de spațiu, există mașini electrice, precum Fiat 500e, Honda e și Mini Cooper SE, care sunt mai puțin convingătoare prin argumente raționale, mai degrabă electrizând prin farmecul lor.

Cu doar 8 euro, poți ajunge sus, mai exact la 58 de metri deasupra solului. O roată Ferris este impresionantă – cântărește în jur de 400 de tone și ealimentată cu 300 kW de la o sursă de curent de înaltă tensiune. În schimb, luminează capitala landului cu 35.000 de leduri care se reflectă în vopseaua de pe Fiat 500 e, Honda e și Mini Cooper SE. Deși cele trei mașini electrice nu pot fi încărcate rapid cu 300 kW, cu aceeași bani se încarcă pentru o autonomie de aproximativ
150 km. Ceea ce este suficient pentru un tur al orașului Stuttgart, inclusiv o excursie până la futurista stație de autobuz (ZOB) din Pforzheim.

Dar, înainte de a pleca, facem niște poze. În timp ce fotograful Bieber așteaptă ca ultimele raze de soare să dispară, se joacă cu timpi lungi de expunere, iar prin piața Schlossplatz trec doar câțiva oameni în această seară friguroasă. Dar un cuplu cu suflet tânăr nu ezită să se bage între cameră și subiect, după care cei doi scot telefoanele și fac câteva selfie-uri rapide. Sunt încântați de faptul că aceste mașini electrice le amintesc de vremuri trecute.

Chiar și Cooper SE este atractiv datorită acoperișului său multicolor, care își schimbă culoarea de la albastru-deschis la negru. De fapt, arată ca orice alt Mini, pentru că împarte platforma cu ai săi colegi cu motoare termice. La exterior, doar ornamentele galben neon în formă de conector indică prezența motorului electric sub capota frontală.

Nici noul Fiat 500, care nu conține litera e în nume, nu este mai puțin retro-fantastic. În ciuda platformei electrice complet independente, mașina a rămas aproape neschimbată ca dimensiuni și stil. Poate de aceea Honda e este în centrul atenției. Cu designul său mai mult vintage decât retro, japoneza amintește de modelul original Civic, pe care prea puțini îl cunosc în această parte a lumii. Păcat că Honda distribuie în Europa doar 2000 de exemplare ale modelului e pe an.

Electrificați prin noapte
Dar destul cu privitul și pozatul. Să trecem la condus. Bornele de securitate de la marginea Schlossplatz se cufundă automat în pământ, iar noi ne avântăm în agitația orașului. Deoarece fix pentru asta au fost construite aceste mașini electrice. Dar următorul semafor arată – cum altfel? – culoarea roșie. Cele trei mașini se află în primul rând în intersecția cu cinci benzi. Dacă am filma The Fast and the Furious, am începe o cursă pentru a demonstra că electricele noastre nu doar arată bine.

Probabil că ar fi cea mai scurtă cursă din istoria cinematografiei. Semaforul se face verde, o apăsare fermă pe accelerație, o smucitură puternică, un bâzâit subtil și, după 3 secunde, totul se termină. Nu durează mult până când cei 40 km/h permiși în interiorul orașului Stuttgart sunt afișați de vitezometrele digitale. Honda este în față, fiindcă cei 315 Nm ai săi mobilizează cel mai mare cuplu la pornirea de pe loc. În plus, motorul electric e poziționat în spate și antrenează puntea posterioară. Restul este fizică.

Problema e însă la viteze mari, deoarece japoneza cântărește mai mult de 1,5 tone. Și astfel, Mini, care este mai puternic cu cei 135 kW ai săi și mai ușor cu 150 kg, poate ajunge la 100 km/h cu mai bine de o secundă mai repede. Dar să fim sinceri, nici Fiat, care are un deficit vizibil de putere, semnificativ astăzi, nu rămâne în urmă cu cei 87 kW și 220 Nm. Deoarece experiența condusului electric cu zgomot redus este mai importantă decât niște valori măsurate. Bine, direcția ar putea fi mai sensibilă, deoarece nu este la fel de agil ca Honda sau Mini pe străzile înguste din Neue Weinsteige.

La capătul văii cu versanții acoperiți de vile impresionante, ne rămâne puțin timp pentru a ne bucura de marea de lumini din Stuttgart, precum și de panorama din Torino care se întinde deasupra compartimentului pentru încărcare prin inducție al lui 500e. Da, italienii au simțul detaliilor fine, deși materialele folosite în interior par mai simpliste decât lemnul cu pori deschiși și țesăturile fine de la Honda. Totuși, habitaclul acesteia este dominat de un ecran lat cât tot cockpitul, care, cu imaginea pădurii Kyoto în culori autumnale, radiază sustenabilitate.

Nu-i timp de praf fin
Ne afundăm din nou în jungla urbană și trecem prin zona Neckartor, care a devenit cunoscută în toată Germania pentru creșterea emisiilor de praf fin. Dar situația s-a calmat. Anul trecut, limita zilnică de 50 μg/m3 a fost rareori depășită. Cu toate acestea, îmbunătățirea calității aerului nu are nimic de-a face cu pereții de mușchi instalați în grabă, care au murit rapid pe marginile autostrăzii B 14. Mai degrabă, cu turnurile cubice cu filtre, de culoare verde-gri. Acestea au 3,60 metri înălțime și fiecare dintre ele curăță aproximativ 14.500 de metri cubi de aer pe oră. Desigur, și interzicerea mașinilor vechi diesel în oraș, și reducerea traficului cauzată de pandemie au fost factori determinanți.

Mai puțin trafic? Chiar așa? În orice caz, suntem blocați în aglomerația densă de seară. Banda specială pentru autobuze de lângă noi, pe care până nu demult aveai voie să circuli și cu mașinile electrice, este goală. Da, privilegiile posesorilor de mașini electrice dispar treptat. La urma urmei, în Stuttgart poți parca în continuare gratuit dacă ai marcajul E. În plus, perioada în care e oferită prima de achiziționare de 9570 de euro (echivalentul Rabla Plus de la noi, care este de 45.000 de lei sau 9000 de euro) a fost prelungită până la sfârșitul anului 2022. Drept urmare, poți cumpăra Fiatul cu aproximativ 23.290 de euro, ceea ce îl face mai ieftin cu circa 2000 de euro decât Mini sau cu aproape 8000 față de Honda, care este însă mult mai bine echipată.

Dar deviem de la subiect. În traficul stop-and-go, oamenilor le place să apese butonul care activează modul de conducere cu o singură pedală de la Honda e. Frânarea hotărâtă, care, întâmplător, stârnește particule fine de praf și în cazul mașinilor electrice, nu este necesară. Mai degrabă se decelerează cu ajutorul regenerării, prin ridicarea deliberată a piciorului de pe pedala de accelerație. Este necesar un timp de obișnuință? Foarte puțin. Chiar și Paulina, începătoarea în materie de mașini electrice, care e la volanul lui Mini în această seară, își găsește rapid ritmul de conducere cu o singură pedală.

Sau cedează pur și simplu în fața farmecului micului britanic? În fond, Cooper SE este atrăgător cu stopurile Union Jack și, la interior, cu afișajul central colorat, pe care e reprezentat un pește într-un pahar cu apă, care este trist în cazul conducerii rapide sau sare în sus de bucurie când ții cont de sugestiile legate de mersul economic.

Fiat nu are nevoie de asemenea trucuri pentru consum. În schimb, cu editorul de imagini Jonas la volan, cutreieră relaxat prin oraș în modul Sherpa, iar cu un consum de 16,5 kWh/100 km în proba eco, folosește la fel de puțină energie ca și Mini, deși 500e nu are pompă de căldură care să ajute la autonomie și să crească eficiența încălzirii.

Și Honda e a renunțat la această tehnologie, dar, cu 21,1 kWh/100 km, consumă mai mult. Consumurile ridicate din test sunt cauzate de condițiile de iarnă și nu reprezintă o surpriză. Toate autonomiile sunt semnificativ mai reduse față de cele din condiții de vară. Acum urmează o secțiune de autostradă pe A8, care nu are limită de viteză, dar mașinile ne curmă optimismul, deoarece sunt limitate la o viteză maximă de cel mult 150 km/h.

Loading by doing
Deci, trebuie să încărcăm. Deși infrastructura de încărcare este în continuă dezvoltare, acest lucru nu e un exercițiu ușor. Încercați să găsiți trei locuri libere la o stație gratuită de încărcare la o oră de vârf. Până la urmă, majoritatea stațiilor sunt rareori blocate mai mult de 4 ore, deoarece unii furnizori de energie electrică solicită acum penalități după această perioadă de încărcare. Oricum, noi nu avem nevoie de așa mult timp. În vreme ce Mini a transformat locul pentru umplerea rezervorului de combustibil al colegilor cu motoare convenționale într-o priză CCS și încarcă constant cu aproape 50 kW la curent continuu, Fiat încarcă uneori chiar și cu maximul de 85 kW. Doar Honda nu se descurcă așa de bine și nu se apropie nici pe departe de puterea maximă posibilă, de 50 kW.

Păcat, pentru că portul de încărcare este ușor accesibil și e plasat în partea din față a capotei. Mai puțin practică însă este urâta husă de ploaie care ar trebui să protejeze de apă conexiunea de alimentare. Honda ascunde și această husă în cel mai mic compartiment pentru cabluri, unde, ca și în cazul celorlalte două mașini, se presupune că ar trebui să fie adăpostite cablurile de încărcare. Italienii demonstrează încă o dată cum se poate face acest lucru cu stil și vin cu o geantă pentru cabluri care a fost, evident, proiectată la Milano. Cu cablul tip 2, încărcarea la curent alternativ este mai blândă cu bateriile și durează între 3.5 și aproape 5 ore pentru aceste mașini mici.

Bineînțeles că nu avem așa de mult timp în această seară, mai ales că este deja târziu când ajungem la Pforzheim. Suntem uimiți de cât de manevrabile sunt aceste vehicule de oraș, fără ele pasagerii trebuind să se înghesuie în autobuze hibride, sub acoperișul ZOB iluminat cu leduri roșii. Honda are un avantaj clar datorită dimensiunilor sale. Pe caroseria îngustă de 1,75 metri sunt montate niște mici camere, în loc de oglinzi retrovizoare. În plus, Honda e se întoarce aproape pe loc. Datorită conceptului său cu motorul în spate, roțile din față se rotesc mai mult și, diametrul de bracaj fiind de aproximativ 9,2 metri, fac posibilă trecerea dintr-un loc de parcare transversal în altul. Nici Fiat scurt de 3,63 metri și nici Miniul care oferă o vizibilitate slabă nu reușesc această ispravă. Dar ați observat deja că, de ceva vreme, ne învârtim în cerc.