Home MagazinReportaje Dacia, după 15 ani sub tutela Renault

Dacia, după 15 ani sub tutela Renault

de

01

Pariul lui Renault cu Dacia de 5000 de euro a fost câștigat la limită. Dar nivelul la care a fost ridicată Dacia de către Renault este mult peste orice așteptări din urmă cu 15 ani.

Text: Dan Athanasiu. Foto: Dan Athanasiu, Dacia

 

Este confirmat! În luna iulie, Dacia a sărbătorit 15 ani de căsnicie reușită cu Renault. De fapt, e mai degrabă sărbătoarea a 15 ani de real succes a cooperării, deoarece uzina cu specific „automotive“ de lângă Pitești are mult mai mulți ani. Ani pe care nu trebuie să-i ștergem cu buretele – Dacia fiind de aproape jumătate de veac mașina noastră națională.

În urmă cu peste 15 ani, alături de Renault au fost și alți pretendenți la mâna Dacia, despre care actualul proprietar nu are niciun motiv să-și amintească, dar e bine de știut că au mai existat și alții, însă mai puțin hotărâți. Oricum, și oricine ar fi fost, îi felicităm pe acei români care, la vremea respectivă, au ales cu responsabilitate și inteligență. Noi îl cunoaștem doar pe Constantin Stroe, să ne fie scuzat faptul că nu știm dacă au mai fost și alții. Ceea ce a construit Renault la Mioveni pare încă un vis imposibil de frumos. În doar 10 ani, numele Logan a devenit cunoscut cam peste tot în lume, indiferent dacă poarta sigla Dacia, Renault sau Nissan pentru piețe mai „complicate“. Numele de „Logan“ dat unui automobil nu a fost o premieră – cu vreo 110 ani înainte a existat chiar o marcă având acest nume, iar cu aproximativ 40 de ani mai devreme a fost folosit pentru un muscle car.

Test: Dacia Logan MCV 1.5 dCi 90 CP

Revenind la ai noștri, toți cei aproximativ 130.000 de oameni care lucrează într-un fel sau altul pentru Dacia nu doar că au avut noroc de un management inteligent, dar recesiunea mondială a fost o șansă extraordinară. Și de ce să nu spunem că, în aceste vremuri dificile, Renault nu numai că a investit în România, dar s-a și sprijinit pe Dacia. La fel de incredibil pare și faptul că Renault nu a făcut din Dacia doar un montator de vehicule, ci „a pus bazele unei construcții solide, a ceea ce astăzi numim Renault România: un lanț complet de activități specifice industriei auto, de la studii de piață și produs, design, inginerie, testare și fabricație până la comercializare și post-vânzare“, cum bine declara Nicolas Maure, director general Dacia și Renault România în cadrul unei conferințe de presă.

Munca în fabrica Dacia are un ritm foarte rapid. Producţia a ajuns la capacitatea maximă şi nu dă semne de regres.

Munca în fabrica Dacia are un ritm foarte rapid. Producţia a ajuns la capacitatea maximă şi nu dă semne de regres.

La 5 ani de la „nuntă“, în Argeș era produs primul Logan. Chiar trebuia să ai viziune ca să-ți poți imagina ce va urma: aproape 3 milioane de Loganuri trimise în peste 40 de țări. Acum sunt produse în uzină șase modele: Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway, Duster și Renault Symbol. Anul trecut au plecat din fabrică 342.620 de vehicule – mai era nevoie de numai 7000 pentru a atinge limita anuală posibil tehnologic pentru trei schimburi de lucru. Cu siguranță, nu sunt multe fabrici în Europa care se pot lăuda cu un asemenea raport. În cele patru mari secții ale uzinei din Mioveni – Presaj, Caroserie, Vopsitorie și Montaj –, 8000 de angajați lucrează într-un ritm extraordinar, creând în 24 de ore 1390 de vehicule. La Mecanică și Șasiuri, alți 3600 de oameni produc anual 308.000 de motoare (benzină 1.4 și 1.6 MPI și TCe 90), 516.000 de cutii de viteze și 1.000.000 de șasiuri.

Am trecut prin uzină și pe vremea Solenzei, și atunci când nu exista decât 1310. Pot spune că există și locuri care au rămas neschimbate, cel puțin la suprafață. Dar cel mai mult mă impresionează nu atât modernizările, cât atmosfera generală – toată lumea are ceva de făcut și se grăbește să facă.

 

Adevărat centru de testare

La jumătatea distanței dintre București și Mioveni se află Centrul Tehnic Titu, inaugurat în 2010. Amplasat pe pistele și în hangarele unei foste baze a aviației militare române, locul și-a păstrat specificul secret. Numai foarte puțină lume are voie să intre acolo și și mai puțină lume are voie să deschidă orice ușă de acolo. A fost o surpriză că Dacia a invitat ziariști din mai multe țări să viziteze această bază. Din declarațiile oficiale, tehnologia disponibilă permite utilizarea acelorași standarde și criterii de validare ca pentru toate vehiculele Grupului Renault. La rândul meu, am văzut câteva centre de cercetări și proiectări (parțial, desigur) ale unor nume mari din industria auto, iar ceea ce am găsit la Titu chiar este tehnic la cel mai înalt nivel al momentului.

2300 de salariați lucrează în Centrul de la Titu. Aproape toți au studii superioare.

2300 de salariați lucrează în Centrul de la Titu. Aproape toți au studii superioare.

Există la Titu, dincolo de porțile de securitate, foarte multe piste, bancuri și laboratoare pentru testarea fiecărei funcții a vehiculelor Dacia. Acestea sunt expuse aici într-un ritm de exploatare accelerat, la frig extrem, ploaie, ultraviolete, praf sau vânt, condiții care le simulează pe cele din fiecare țară în care sunt livrați Logan și frații săi. Ca rezultatele să fie cât mai apropiate de realitate, motoarele folosesc inclusiv combustibili aduși din zonele respective. Pentru a exemplifica faptul că acesta nu este deloc un centru oarecare, am notat două numere reprezentative: aproape jumătate de milion de ore de teste și 8 milioane de kilometri parcurși anual.

În vizită de lucru la uzina Ford

Centrul de încercări din Titu, a cărui misiune constă în testarea și validarea vehiculelor finite și a organelor mecanice face parte din așa-numitul Renault Technologie Roumanie, creat în 2006. Acesta mai cuprinde Birourile de studii de la București, care asigură proiectarea și adaptarea vehiculelor și organelor mecanice ale gamei Entry, precum și echipe de ingineri de la Mioveni, care asigură asistența tehnică și industrializarea proiectelor în cadrul uzinei.

Ceea ce nu am găsit la Titu este un oarecare spectacol al noului, pe care occidentalii îl afișează din belșug vizitatorilor, cu toate ocaziile posibile. În schimb, la Titu, măsurile de securitate sunt mai stridente decât oriunde în altă parte.

 

Designul viitoarelor Dacii

Spre deosebire de Titu, unde malurile artificiale de pământ și gardurile de sârmă ghimpate nu pot fi trecute nici măcar cu vederea, în mijlocul Bucureștiului, pe o stradă oarecare se găsește o vilă oarecare unde sunt create viitoarele caroserii Dacia. Oricum, nu are rost să încercați să intrați neinvitați, căci nu veți reuși. Clădirea este bine păzită încă de pe vremea când acolo funcționa Ambasada Elveției. Fiindcă am fost invitat în premieră, am putut să văd cu ochii mei… doar cum lucrează designerii de acolo. Evident, oricât m-am uitat în stânga și-n dreapta pe monitoarele desenatorilor, nu am descoperit nici măcar un colț al umbrei viitoarelor Dacii. „Curățenia“ de pe birouri și din rafturi a fost oricum… „suspectă“. Trebuia să mă fi așteptat, dar totuși am visat să văd mai mult decât colecțiile cu mașinuțe, modele de acum zeci de ani.

Mariajul dintre Dacia și Renault este OK.

Mariajul dintre Dacia și Renault este OK.

Înființat în anul 2007, sub denumirea Renault Design Central Europe, biroul face parte din rețeaua internațională a centrelor de design „satelite“ ale Grupului Renault. Celelalte se află în São Paulo (Brazilia), Kiheung (Coreea de Sud), Chennai și Mumbai (India). Și toate colaborează pentru a satisface așteptările clienților din aceste zone, în materie de design interior și exterior în general și de dotări în particular. Cei 27 de designeri, de vreo zece naționalități, se pot lăuda deja cu un prim produs de succes: Duster 2013. Ca și la Titu, este remarcabil că aproape tot ce ține de designul Dacia e conceput în țară, nu în Franța, cum s-a întâmplat cu primul Logan – nici nu se putea altfel pe atunci.

 

Tot 2004

Căutând prin poveștile istoriei Dacia, am descoperit că numărul 2004 este cu noroc pentru argeșeni. În 16 februarie 1966 era emisă HCM nr. 2004 prin care se decidea construcția la Colibași a unei uzine producătoare de autoturisme, în apropierea celei care purta numele Vasile Tudose (martir comunist din anii ’30). Această fabrică producea, din 1932, componente pentru avioanele, camioanele, tractoarele românești, iar pe la 1957, acolo erau lucrate manual (adică din ciocan) caroseriile IMS 57. În următoarele 6 luni de la lansarea cererii de licență au fost analizate ofertele primite și, în septembrie, a fost semnat contractul pentru licență cu Regia Renault. Remarcabil e că vehiculul primit din Franța, R12, își termina testele de omologare abia în 1969, așa că, până atunci, a fost montat în principal din colecții CKD R8 sau Dacia 1100. Din cele circa 40.000 de unități produse între 1968 și 1971, puținele supraviețuitoare au fost omorâte recent, de programele Rabla.

La Titu, a fost amenajată şi o foarte mică expoziţie cu modelele şi proiectele de altădată, dar şi cu diverse curiozităţi Dacia.

La Titu, a fost amenajată şi o foarte mică expoziţie cu modelele şi proiectele de altădată, dar şi cu diverse curiozităţi Dacia.

 Dacia 1300 a ieșit în premieră de pe banda de montaj în august 1969. Că a fost o alegere bună o dovedește faptul că a fost exportată în jur de 50 de țări. Și, la rândul său, Regia Renault a făcut-o mașină globală (cu mult înaintea inventării acestui termen), producând-o, într-un fel sau altul, în nu mai puțin de 11 țări, inclusiv în Australia, și vânzând-o cam peste tot, inclusiv în SUA.

Spre sfârșitul anilor ’80, producția Dacia crescuse de la 40 la 160.000 vehicule pe an – să zicem jumătate față de cât atinge azi. Aniversarea primului milion a avut loc înainte 1989, iar în luna mai 2014 a fost produsă Dacia cu numărul 5.000.000.

ams 7/2014

2300 de salariați lucrează în Centrul de la Titu. Aproape toți au studii superioare.
Mariajul dintre Dacia și Renault este OK.
Munca în fabrica Dacia are un ritm foarte rapid. Producţia a ajuns la capacitatea maximă şi nu dă semne de regres.
La Titu, a fost amenajată şi o foarte mică expoziţie cu modelele şi proiectele de altădată, dar şi cu diverse curiozităţi Dacia.

 

Articole similare

Comentarii închise.