Tot aici, la volanul unui cabrio, nu ai cum să nu înțelegi filosofia mărcii Porsche. Este vorba despre pasiune pură și tehnologie de ultimă oră puse în slujba automobilismului. Iar acest lucru nu are cum să nu îți trezească emoții, fie că ești pe marginea drumului și privești cum o coloană de Porsche defilează pe fundalul unui muzici de motoare turate și eșapamente răgușite, fie că te afli chiar la volanul unuia și conduci pe un drum splendid. Întreaga zi a fost magnifică, iar jurnaliștii străini au recunoscut cu jumătate de gură că așa ceva nu găsești nicăieri în lume. Pe de altă parte, elvețienii și ungurii cred că și acum mai trăiesc cu spaima că ar putea exista cineva care să ne reclame fiindcă am încurcat traficul și i-am deranjat pe turiști.
Dar competiția încă nu era încheiată, ultima zi (ruta Sibiu – Budapesta, via Oradea) putând schimba radical situația din clasament. Dacă în etapele anterioare a contat mai mult consumul, acum timpul era elementul decisiv. Așa că majoritatea echipelor au tras destul de tare și s-au folosit de oportunitățile de pe traseu. De exemplu, ucrainenii au mai călcat o regulă a bunului-simț și o mare parte a Ungariei au traversat-o în spatele unei ambulanțe în misiune. Din fericire pentru ei, traseul nu le-a fost deturnat de vreun echipaj de poliție, tot în misiune, care să le prezinte vreo secție locală. Turcii au continuat să experimenteze alternative inedite și au nimerit pe un drum forestier de 30–40 de kilometri. Au ajuns la destinație cu tot atâtea minute de întârziere și mașina în piuneze.
Noi, ca gazde, nu puteam să-i lăsăm pe vizitatori singuri în coada clasamentului și am apelat la o strategie secretă. Aici s-a văzut foarte clar și spiritul de echipă pe care unii dintre noi îl au. Șoferul care urma să ia frâiele mașinii a născocit de unul singur un traseu ingenios ce ar fi trebuit să ne scutească de aglomerația de pe ruta indicată de organizatori. Și chiar ne-a scutit, pentru că drumul pe care am luat-o, fiind în reparații și cu un milion de stopuri, era aproape pustiu. Rezultatul a fost consolidarea poziției codașe pe care o ocupam.
La final, după ce s-au umplut rezervoarele și s-au adunat ultimele penalizări, ucrainenii au ieșit învingători la foarte mică distanță față de unguri. Nu știu dacă metodele prin care au câștigat cadrează cu marca Porsche, dar ei au făcut cele mai mari sacrificii și au riscat cel mai mult, iar acest lucru cred că merită răsplătit. Pe locul trei s-au clasat polonezii, care au ținut cont în principal de timp și foarte puțin de consum. În aceste condiții, consumul final a fost cu aproximativ 20% mai mare, ceea ce este o valoare bună. Noi, și aici mă refer la echipajul din care am făcut parte, am constatat pe propria piele că o echipă nu poate câștiga decât dacă este unită. Ceilalți români au înțeles asta și au ieșit pe 5, noi, pe 7. Iar în legătură marca Porsche și modelele din portofoliu, mi-am format o opinie foarte bine conturată și argumentată. Dacă vreodată voi începe să joc la loto și voi câștiga, știu de pe acum ce o să fac cu banii! În legătură cu rinichiul mă mai gândesc, mai ales că, în România sau Bulgaria, cred că valorează doar cât un Porsche second hand.
Comentarii închise.