Doamnelor și domnilor, dragi prieteni, directori și parteneri ai revistei auto motor și sport. Este minunat că sunteți cu toții aici. Vă rugăm să-i oferiți o primire călduroasă celui mai eroic, îndrăzneț, frivol, pur și simplu celui mai grandios GTi din toate timpurile, din trecut și din viitor: Peugeot 205 GTI 1.9.
Întrebările cu adevărat profunde din viață nu s-au ferit niciodată de lumina reflectoarelor. Una dintre ele pâlpâie chiar acum, deși este abia trecut de 4.00 dimineața, sincronizându-se cu lumina neonului din parcarea subterană, care dezvăluie subtil umbra unui mașini pe peretele din spate. Din doar câțiva pași, ajungi în fața lui 205 GTI, cu o întrebare apăsătoare în minte: „Mai poți conduce la fel o mașină despre care ai spus într-un ieri îndepărtat că ai alergat-o ca și când nu ar mai exista niciun mâine?“
Ha, acum te invidiezi pentru naivitatea inocentă care te-a făcut să alegi o cale lipsită de griji în tinerețe, de la care numai temerile te-au abătut ulterior. Dar, din moment ce rareori ai ceva de câștigat din răscolirea trecutului, e bine să-ți amintești vechea pastilă de înțelepciune că oricine pierde acum poate câștiga altă dată. Așa că intri în mașină, întorci cheia, selectezi prima treaptă, eliberezi ambreiajul, ușa de la garaj se ridică, iar GTI-ul dispare în noapte.
Pe când soarele se ridica deasupra dealurilor, având în spate zona Bad Rappenau în timp ce motorul urla cu 6000 rpm în treapta a cincea, luna plină încă strălucea pe cerul senin. Doar 30 de minute durează drumul până la Hockenheim, dar sunt suficiente pentru a clarifica de ce 205 este atât de special.
Vite la France
Povestea începe în 1976, când Peugeot a lansat proiectul M24. Se dorea a fi mai mult decât un succesor pentru 204 și de el atârna soarta întregii companii. Pentru că francezii traversau o perioadă de instabilitate financiară, iar dacă noua mașinuță ar fi fost un eșec, trebuiau să închidă prăvălia. Însă nu a fost cazul, pentru că, între 24 februarie 1983 și 31 decembrie 1998, Peugeot a construit 5,27 milioane de 205-uri – fiecare ținut laolaltă de 2471 de puncte de sudură (păcat că nu se mai fac celebrele casete VHS cu lecții de limba franceză, care le-ar fi oferit francofililor un subiect intens de discuții: Deux mille quatre cent soixante-et-onze points de soudure. Qui, qui!)
Și pentru că s-a întâmplat în Franța, salvarea nu a fost lipsită de frumusețe și de viteză. 205 nu fost doar una dintre cele mai frumoase mașini mici – despre care multă vreme s-a spus că avea un design Pininfarina, deși, în realitate, a fost desenat de propriul Departament de design, condus de Gérard Welter –, ci și cel mai sălbatic GTI. A debutat în 1984, în versiunea de 1600 cm3 și 105 CP, pentru ca, în 1986, să fie completat de modelul 1900, de 128 CP, calmat 2 ani mai târziu la 120 CP, în varianta cu catalizator, care acum se răcește cu pocnete discrete în benzinăria de la Hockenheim.
Așadar, plinul făcut, spălat, intrat pe circu… Hei, unde sunt ceilalți? Niciun Hans-Dieter care să te grăbească pentru că lumina este cea mai bună în acest moment, niciun Otto care să demareze discuția despre conținutul optim al sendvișurilor cu operatorul de la benzinărie? Și nicio benzinărie, de fapt, pentru că luminile sunt încă stinse. Ei bine, se pare că nu doar timpul zboară mai repede în 205 GTI, dar și distanțele sunt mai scurte. Vehemența celor 120 CP, care par destul de puțini după standardele actuale, îi conferă Peugeot-ului o potență dinamică ce nu le lasă răgaz celor de la destinație să se pregătească pentru sosirea ta.
Câteva minute mai târziu, toată lumea este aici și totul decurge normal. Mai întâi, măsurătorile, care certifică faptul că mașina cântărește doar 921 kg. Asta înseamnă doar 37 kg în plus față de versiunea cu motorul mai mic, de 1600 cm3, dar și surprinzător de puțin, ținând cont de cât de bogat și solid este Peugeot-ul – începând cu roțile din aluminiu, de 15 inchi, cu anvelope de 205 mm lățime, și până la tapițeria din piele, geamurile electrice și trapa din sticlă, care este ținută în loc de o bandă din cauciuc plină cu aer.
Urmează instalarea aparaturii pentru măsurători, apoi ieșim pe circuit. În primul rând, am observat că vitezometrul tinde să fie cam precaut – o particularitate pentru care zgomotul rulării nu ar trebui să fie blamat, deoarece, la puțin peste viteza standard de rulare, se stabilizează la peste 80 dB. Fapt cauzat și de etajarea scurtă a minunatei cutii cu cinci rapoarte, cu schimbătorul ei ușor curbat. La 100 km/h, motorul cu patru cilindri este turat la 3000 rpm în treapta a cincea, rotindu-se cu o turație de două ori mai mare atunci când atinge viteza maximă, mușcând deja din zona roșie a turometrului.
Și ce motor grandios este! Pentru că actualele propulsoare supraalimentate, cu cuplul lor greoi, parcă diminuează plăcerea pe care o poate transmite un motor. Aproape că am uitat cât de frumos era pe vremuri – capacitate cilindrică generoasă, putere așijderea, un propulsor vioi, incitant, cuplat la o cutie manuală cu etajări scurte, într-o mașină ușoară, de sub 19 chintale. Aceasta, dragi prieteni, este ideea din spatele unui GTI, adică a unui hot hatch. Nu e vorba de scaune reglabile, amortizoare adaptive și lumini ambientale. Nici despre 300 CP și un sistem de control al tracțiunii care să îi țină în frâu, în locul tău. Nici despre un ESP care să te prindă în modul drift exact ca un tată care își prinde copilul la ieșirea de pe tobogan, duminică, la locul de joacă.
Prinde-mă dacă poți!
Nu, la un GTI este vorba despre putere – cea corectă. Iar puterea perfectă pentru un GTI este cea pe care abia reușești să o ții în frâu de unul singur. Așa că nu vei întâlni niciodată 250, 300 sau chiar 400 CP, ci o valoare mult mai pământeană, 120 CP. Ajungem la punctul de start pentru proba de măsurare a accelerației. Prima treaptă, trei-patru plecări scurte, pentru a mușca mai bine din asfalt, după care ambreiajul este eliberat brusc, iar GTI-ul țâșnește din loc, rostogolind pinioanele din prima treaptă până la linia roșie. A doua, acul urcă iarăși până la 6100 rpm, a treia! După 8,8 secunde, vitezometrul trece de 100 km/h, iar după 25,3 secunde, GTI-ul are o viteză de 160 km/h și chiar transmite senzația că merge cu atât. Pentru că te lasă să simți viteza, puterea și vehemența fiecărui kilometru/oră.
Și nu doar când accelerează, ci mai ales când vine vorba despre dinamica rulării. E atât de îngust și de inteligent organizat, cu direcția sa nu foarte directă (22,0:1), însă extrem de precisă și incitantă pe virajele atacate agresiv, încât poate trece printre jaloane cu o precizie milimetrică. Se agață bine de asfalt cu roțile din față și rămâne pe traiectorie, iar cele din spate se conformează și urmează același traseu, însă cu o condiție esențială – accelerația să fie călcată. Pentru că, atunci când încărcarea pe punți se schimbă, spatele GTI-ului zvâcnește cu o consistență îndrăzneață, pe care nici cele mai rasate mașini sport cu motor central nu cutează să o aibă astăzi.
Deși se simte incredibil de rapid, parcurge proba de slalom cu o viteză medie de 59 km/h – exact viteza pe care o permite ESP-ul din generația actuală a lui Renault Twingo pe același traseu printre jaloane. Ceea nu face decât să demonstreze încă o dată că viteza este o chestiune de punere în scenă. Iar la acest capitol, 205 GTI rămâne de neegalat.
Mușcă și se înclină în același timp, ridicând roata de pe interiorul virajului, împinge ușor către subvirare, însă scutură spatele imediat ce ridici degetul mare de pe accelerație. Acum este rândul tău – contrabrachează cu un gest măreț și admiră-ți eroismul în zona dedicată probelor de control al vehiculelor, cel puțin până când stația cârâie și Hans-Dieter începe să râdă, întrebându-te dacă s-ar putea și mai rapid. În caz contrar, tot ce-i rămâne de făcut este să crească timpul de expunere al camerei, pentru a putea face fotografiile dinamice pe care și le dorește. Ei bine, așteaptă băiete, că-ți arătăm noi ce poate!
Ne învârtim pe circuit până pe la ora 9. Apoi este rândul adevăratelor mașini de curse, conduse de oameni care au trecut de criza vârstei mijlocii, iar scopul lor nu mai e de mult descoperirea unui talent subestimat. Și totuși, abordează circuitul cu o rapiditate și o eficiență care parcă nu mai au nicio legătură cu plăcerea de a conduce. În fine, noi ne retragem în zona de frânare, unde descoperim că GTI-ul nostru este foarte bun și la acest capitol, după care parcăm în locul nostru obișnuit din spatele tribunei, pentru a măsura dimensiunile interioare și diametrul de bracaj.
Urmează apoi drumul spre casă pe șoselele pe care le cunoaștem prea bine. Dar de oricâte sute de ori ai condus pe un drum, nu îi subestima niciodată posibilitățile. Și nici pe ale 205 GTI-ului, care are capacitatea de a transforma obiceiul într-o experiență deosebită. Fiecare linie dreaptă pare că se termină mai rapid înainte de următorul viraj, iar fiecare curbă pare mai provocatoare, în timp ce peisajul se derulează mai rapid. Frână, retrogradare cu dublă debreiere, viraje atacate cu gazul deschis, apoi trucul unei mici schimbări de mase, contrabracare, din nou gaz și viteză pe următoarea linie dreaptă.
Partea aceasta de condus a fost atât de frivolă, aspră și liberă, încât parcă s-a întâmplat în alte vremuri. Doar că acele vremuri pot fi trăite și acum. Aceasta este magia lui 205 GTI – îl poți conduce ca și când nu ar fi existat o zi de ieri.
Date tehnice:
Caroserie
Hatchback cu 5 locuri. L × l × h: 3705 × 1572 × 1355 mm. Ampatament: 2420 mm. Portbagaj: 290-585 l. Masă proprie: 921 kg. Rezervor: 50 l.
Tren de rulare
Suspensie față independentă de tip MacPherson, spate cu brațe pivotante, arcuri elicoidale, amortizoare telescopice. Frâne cu discuri ventilate față, discuri pline spate. Pneuri față 185/55 R15 V
Transmisie
Tracțiune față, cutie manuală cu 5 trepte
Motor
L4, benzină, cilindree 1905 cm3.
Putere maximă 88 kW (120 CP)/6000 rpm.
Cuplu maxim 150 Nm/3000 rpm
Performanțe
0–100 km/h 8,8 s
Viteză maximă 202 km/h
Consum mediu 8,2 l/100 km
Preț estimat al exemplarului testat
Range Rover: 18.000 de euro
Fotografii de Hans-Dieter Seufert
